Românii, cei mai mari consumatori de alcool din lume. Medicii și psihologii trag semnale de alarmă: „Nu este considerat o substanță toxică, o otravă, este considerat un aliment”

Un român consumă două pahare și jumătate pahare de vin de 150 ml pe zi sau două halbe de bere pe zi. De asemenea, ar însemna echivalentul a două shoturi de tărie sau între unu și trei cocktailuri, în funcție de tărie.

Pe an, asta înseamnă că un român consumă, în medie 950 de pahare de vin pe an, 680 de halbe de bere pe an.

Medicii și psihologii trag semnale de alarmă asupra efectelor alcoolului, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Pe termen scurt, există riscul de intoxicație acută, asta înseamnă o deprimare a sistemului nervos central până la starea de comă. Intoxicația acută cu alcool poate să fie o stare care pune viața în pericol, având în vedere că odată cu deprimarea creierului se abolesc o serie de reflexe. Există riscul de aspirație a conținutului gastric la nivel pulmonar. De asemenea, alcoolul este un cardiotoxic, afectând contractibilitatea inimii și transmiterea impulsurilor electrice. Sunt pacienți care dezvoltă fibrilație atrială în momentul în care sunt în starea de comă alcoolică. Pe de altă parte, în intoxicația acută apar și modificări metabolice, cum ar fi hipoglicemia, care afectează funcționarea creierului”, a explicat medicul Radu Țincu, pentru Libertatea.

Alte articole

Florin Prunea lansează acuzaţii halucinante la adresa lui Mihai Chirica. „Este în sevraj de dimineața până seara. Când nu e cu alcoolul e cu altele”

Spune-mi ce bei, ca să-ți zic cât vei trăi. Longevitatea, influențată de tipul alcoolului consumat

Citește și: Șase țări din UE vor limite mai stricte pentru alcool

Pe termen lung, alcoolul poate provoca encefalopatie alcoolică și polineuropatie periferică, de la steatoză hepatică la ciroză, afectând sinteza proteinelor și eliminarea toxinelor.

„Alcoolul utilizează, la nivelul creierului, o serie de neurotransmițători, cum sunt endorfinele, asemănătoare opioidelor. Dependența de alcool este determinată de acești neurotransmițători. Odată instalată dependența fizică, pacientul va dezvolta sevraj, iar sevrajul alcoolic este o urgență medicală, care poate pune viața în pericol și necesită tratament”, adaugă dr. Țincu.

Citește și: O turistă a orbit în vacanță, după ce a băut un cocktail. A înlemnit când a aflat ce conținea băutura, de fapt: „Are acelaşi gust şi miros ca alcoolul” VIDEO

Chiar și o cantitate mică de alcool poate duce la dependență.

„Dacă vom consuma zilnic alcool, după o perioadă de câteva săptămâni, luni, zile, va începe să apară această dependență de alcool. Deci recomandarea este să consumăm cât mai puțin alcool, pentru că alcoolul va genera acei neurotransmițători care produc starea de dependență”, avertizează dr. Radu Țincu.

„În țara noastră, alcoolul nu este considerat o substanță toxică, o otravă, este considerat un aliment și în sprijinul acestei axiome avem o serie de afirmații din popor, care au valoarea de norme, afirmații care încurajează și susțin inițierea și menținerea consumului. Spre exemplu, «un vin este bun pentru inimă și medicii încurajează consumul» sau «un pahar de țuică îți face poftă de mâncare sau îți întărește imunitatea, te face mai puternic»”.