„Nivelul provocărilor pe care sistemul nervos trebuie să le suporte este într-o continuă creştere. O demonstrează cifrele oficiale care arată că un european din trei are probleme sau suferă de afecţiuni neurologice şi psihiatrice, de la insomnie până la demenţă. Şi în România, incidenţa bolilor neurologice este foarte mare, pe primul loc situându-se accidentul vascular cerebral (AVC). Următoarele locuri-în domeniul neuroregenerării-sunt ocupate de boala Alzheimer, dar şi de boala Parkinson”, a declarat Dafin Mureşanu.

Acesta a arătat că românii sunt mai predispuşi la AVC decât vest-europenii. „În România, incidenţa accdentului vascular cerebral este mult mai mare decât în ţările din vest, chiar de 3-4 ori mai mare. Acest lucru se datorează şi faptului că oamenii conştientizează mai puţin factorii de risc ce-i pândesc, iar activitatea fizică este foarte deficitară. Mai mult, oamenii nu sunt foarte atenţi să se controleze periodic”, a spus Mureşanu.

Alte Articole

Bilanț vaccinare 16 mai 2021. România se apropie de pragul ...

Cine ar trebuie să-şi facă teste de anticorpi după vaccinarea ...

Bilanţ coronavirus 16 mai. Incidenţa COVID în Bucureşti a ...

Preşedintele SNR a spus că sistemul nervos trebuie protejat constant printr-un regim de viaţă echilibrat şi normal. „Trebuie să avem o viaţă organizată să ne putem odihni suficient timp, să lucrăm de-o manieră lipsită de asalturi, să mâncăm mai multe lucruri care au de-a face cu natura şi mai puţin cu industria chimică, să folosim cu măsură toate tehnologiile, şi anume telefonul mobil, computerul, să încercăm să citim în loc să privim la televizor”, a spus medicul.

Totodată, oamenii trebuie să fie atenţi la semne care pot indica un accident cerebral astfel încât intervenţia medicilor să fie cât mai rapidă, iar procesul de neuroreabilitare să înceapă cât mai devreme. Astfel, deficitul motor la nivelul unui membru sau pe o jumătate a corpului, greutatea în vorbire, ameţelile grave, vederea dublă sau tulburările de echilibru sunt indicii serioase ca o persoană să meargă imediat la un medic.

Disfuncțiile neuro-psihice afectează mai mult de 160 milioane de europeni-adica 38% din populația Europei-în fiecare an, conform raportului prezentat de European Brain Council și European College of Neuropsycopharmacology în 2011.  Acest raport are la bază un review sistematic, condus de Hans-Ulirch Wittchen,  ce a arătat că 27% din populația adultă (cuprinzând persoane cu vârsta intre 18-65 de ani) a suferit la un moment dat, pe parcursul ultimului an, o tulburare psihică( pihoze, anxietate, tulburări ale comportamentului alimentar). Prevalența bolilor neuro-psihice este mai crescută în rândul femeilor (cu excepția abuzului de alcool) 33,2:21,7.

Afectiunile neurologice și psihiatrice nu au putut fi grupate în categorii diferite, ele manifestându-se, de multe ori, simultan la același pacient. Astfel nu a fost posibilă determinarea separată a prevalenței lor. Luând în considerare  anii trăiți cu dizabilitate și moarte prematură (DALY), gradul de reintegrare socială și profesională, costurile suportate de sistemele de sănătate, afecțiunile neuro-psihice reprezintă cea mai importantă problemă de sănătate în Europa. Afectiunile care determină cele mai mari dizabilități sunt depresia, demența, abuzul de alcool și accidentele vasculare.

S-a estimat că aproximativ 83 de milioane de oameni suferă de boli neuro-psihice dar și acest număr subestimează numărul real al pacienților, având în vedere faptul că au fost luate în considerare doar persoanele sub 65 de ani.

Afectiunile neuro-psihice determină 19% din cazurile cu dizabilități, comparativ cu procentul de dizabilităti secundare afecțiunilor cardio-vasculare-4% . Dintre acestea cele mai severe sunt : tulburarea depresivă (5,6% din DALY), dependența etanolică(3,3%), automutilările (2%), boala Alzheimer și alte demențe (2%).