Românii RISCĂ să fie SANCŢIONAŢI, dacă nu merg la medic. Iată CONSULTAŢIILE PREVENTIVE necesare

Românii care nu merg, timp de trei ani, să fie consultaţi de medicul de familie ar putea fi sancţionaţi. Ministerul Sănătății pregăteşte o astfel de măsură, iar sancţiunile vor fi aspre.

„Ministrul a zis că se gândesc acum la un proiect ca să vadă care vor fi sancţiunile şi ce anume vor face. Au mai fost idei, dar nu s-au pus în practică. Pacientul trebuie să fie motivat să vină şi la consultaţii preventive, nu doar când este bolnav„, a declarat, pentru RomaniaTV.net, Sandra Alexiu, secretar AMFB (Asociaţia Medicilor de Familie Bucureşti-Ilfov).

Ministrul Sănătăţii a spus că astfel de măsuri i-ar putea face pe români să meargă mult mai des la medic, iar bolile cronice să fie depistate într-un stadiu incipient. Bănicioiu a evitat să spună exact despre ce fel de sancţiuni este vorba, însă a dat asigurări că acestea vor fi „destul de dure”.

CONSULTAŢIILE PREVENTIVE pe grupe de VÂRSTĂ şi SEX

Se ştie deja că este mult mai simplu să previi, decât să tratezi. Tocmai din această cauză, medicii ne sfătuiesc să mergem în mod regulat la control.

Alte articole

Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății, despre categoriile exceptate de la „taxa pe boală”: „Am speranță că nu se va aplica pentru aceste patologii”

Alexandru Rogobete, ministrul Sănătăţii, anunţă reforme radicale: Îi obligăm pe medicii care sunt angajaţi la public să lucreze la public, atât cât le este programul

„În funcţie de vârstă, de sex, de alte categorii de risc şi de ceea ce se descoperă la examenul clinic şi chiar dacă nu are niciun simptom, pentru fiecare se personalizează trimiterea”, a spus Sandra Alexiu.

Citeşte şi CONSULTAŢIILE la DOMICILIU acordate lunar de medicii de familie au fost DUBLATE

Iată o listă a consultaţiilor preventive, potrivit Contractului-cadru 2014-2015, ANEXA 2 C:

A. SERVICIILE PREVENTIVE PENTRU COPII PE GRUPE DE VÂRSTĂ ŞI SEX. Consultațiile preventive sunt consultații periodice active, oferite persoanelor cu vârsta între 0 – 18 ani și au ca scop identificarea şi intervenţia în tulburările de creştere şi dezvoltare şi în riscurile modificabile specifice pe grupe de vârsta/sex. Evaluarea complexa a copilului pe grupe de vârstă/sex va cuprinde următoarele:

a. Consultaţia preventivă a nou-născutului la externarea din maternitate și la 1 lună

a1. – la externarea din maternitate:

• înregistrare, luare în evidenţă pentru probleme depistate la naştere;
• examen clinic cu focus pe: fontanele, ochi, cord/pulmon, tegumente, neuro-musculo-scheletic (membre, dezvoltare neuro-motorie conform vârstei); organe genitale, extremităţi, morfologie generală, evaluarea hidratării;
• evaluare alimentaţiei , observarea tehnicii de alăptare şi consiliere pentru alăptare eficientă;
• evaluarea condiţiilor de igienă (sursă apă) şi recomandări;
• verificarea efectuării în maternitate a screening-ului surdităţii;
• profilaxia rahitismului;
• consiliere şi suport pentru alăptare exclusivă (inclusiv observarea tehnicii de alăpare şi consiliere pentru lactaţie);
• consiliere pentru imunizare, prezentarea schemei naționale și a vaccinurilor opționale;
• sfaturi de conduită pentru prevenirea accidentelor şi alte situaţii frecvente la această vârstă;
• consiliere şi suport pentru stil de viaţă favorabil alăptării (inclusiv psiho-igienă) pentru mamă.

a2. – la 1 lună :

• măsurare: greutate (G), lungime (T), circumferinţa craniană – consemnare în graficele de creştere
• examen clinic cu focus pe: fontanele, ochi, cord/pulmon, tegumente, neuro-musculo-scheletic (membre, dezvoltare neuro-motorie conform vârstei); organe genitale, extremităţi, morfologie generală, evaluarea hidratării;
• evaluare alimentaţie, observarea tehnicii de alăptare şi consiliere pentru alăptare eficientă
• evaluarea conditţiilor de igienă (sursa apa) şi recomandări
• profilaxia rahitismului
• consiliere şi suport pentru alăptare exclusivă (inclusiv observarea tehnicii de alăptare şi consiliere pentru lactaţie),
• consiliere pentru imunizare, prezentarea schemei naționale și a vaccinurilor opționale;
• sfaturi de conduită pentru prevenirea accidentelor şi alte situaţii frecvente la aceasta vârstă,
• consiliere şi suport pentru stil de viaţă favorabil alăptării (inclusiv psiho-igienă) pentru mamă

b. Consultaţia preventivă a sugarului la vârsta de 2 și 4 luni cuprinde aceleaşi examinări ca la consultația de la 1 lună prevăzută la litera a.2, la care se adaugă:

• consemnare lungime şi greutate pe graficele de creştere corespunzătoare şi interpretarea tendinţelor după scorul z (velocitatea creşterii)
• consemnare repere majore de dezvoltare motorie pe graficul pentru dezvoltarea neuropsihomotorie
• evaluarea practicilor nutriţionale, întărirea mesajelor privind alăptarea şi îngrijirea copilului (prevenirea accidentelor şi recunoaşterea simptomelor care trebuie raportate fără întârziere)
• profilaxia anemiei la dismaturi – prematuri începând cu vârsta de 2 luni
• identificarea eventualelor deficiente ale dezvoltării psiho-motorii ale copilului prin aplicarea unui chestionar care vizează arii de dezvoltare psiho-motorii care ar putea fi afectate în tulburarea de spectru autist. Chestionarul va fi aplicat adaptat vârstei.

c. Consultaţia preventivă a copiilor la vârsta de 6 , 9, 12, 15 și 18 luni cuprinde aceleasi examinări şi înregistrări de parametri de dezvoltare ca şi consultația la 2 și 4 luni prevăzută la litera b, la care se adaugă:

• evaluare şi consiliere privind alimentaţia complementară (grafic şi tehnici de introducere alimente noi, asigurarea Dietei Minim Acceptabile conform OMS),
• continuarea alăptării recomandată de OMS până la vârsta de doi ani
• profilaxia anemiei la toţi copiii până la 9 luni inclusiv, evaluarea dezvoltării dentiţiei, recomandări privind profilaxia cariei dentare, igiena orală, administrarea de fluor
• evaluare socio-emoţională
• evaluare şi consiliere pentru activitatea fizica
• sfaturi de conduită pentru familie pentru: prevenirea accidentelor, conduita în afecţiunile frecvente la aceste vârste
• identificarea eventualelor deficienţe ale dezvoltării psiho-motorii ale copilului, prin aplicarea unui chestionar care vizează arii de dezvoltare psiho-motorii care ar putea fi afectate în tulburarea de spectru autist şi se efectuează conform literei b. Pentru un scor care indică un risc mediu reevaluarea se face la 3 luni, până la vârsta copilului de 18 luni.

d. Consultatia preventivă a copiilor la vârsta de 2 ani, 3 ani, 4 ani și 5 ani și cuprinde aceleaşi examinări şi înregistrări de parametri de dezvoltare ca la litera c., la care se adaugă:

• evaluarea practicilor nutriţionale (anamneza nutriţională adresata părinţilor) şi consiliere pentru o alimentaţie sănătoasă şi comportament alimentar sănătos al întregii familii;
• continuă profilaxia rahitismului numai în perioadele reci ale anului (septembrie – aprilie);
• evaluarea dentiţiei şi igiena orală, administrarea de fluor pentru profilaxia cariei dentare;
• evaluare şi consiliere pentru activitatea fizică;
• evaluare şi consiliere pentru dezvoltarea neuro-psiho-emoţională;
• screening-ul tulburărilor de vedere şi măsurarea TA (cel puţin o dată în interval);
• sfaturi de conduită date mamelor şi familiei pentru situaţii frecvente la această vârstă (prevenirea accidentelor, conduita în afecţiunile obişnuite vârstei, recunoaşterea simptomelor care trebuie raportate fără întârziere);
• identificarea eventualelor deficienţe ale dezvoltării psiho-motorii ale copilului prin aplicarea unui chestionar care vizează arii de dezvoltare psiho-motorii care ar putea fi afectate în tulburarea de spectru autist; se efectuează conform lierei b, la vârsta copilului de 2 ani și 3 ani. Pentru un scor care indică un risc mediu și sever se recomandă trimiterea către medicul de specialitate psihiatrie pediatrică.

e. Consultaţia preventivă a copiilor la vârsta de 6 ani, 7 ani, 8 ani, 10 ani și 11 ani, cuprinde aceleaşi examinări şi înregistrări de parametri de dezvoltare ca la litera d., la care se adaugă:

• screening-ul obezităţii prin utilizarea indicelui de masă corporală – (IMC)
• evaluarea dezvoltării pubertare – scala Tanner
• mesaje de consiliere ţintite pentru copii privind stilul de viata sănătos (activitate fizică, nutriţie, prevenire accidente, uzul de substanţe)
• examenul de bilanţ fundamental, la împlinirea vârstei de intrare în clasa pregătitoare, cu alcătuirea fişei de înscriere a copilului, care să cuprindă schema de vaccinare efectuată

f. Consultaţia preventivă a copiilor la vârsta de 12 ani, 13 ani, 14 ani, 15 ani, 16 ani și 17 ani cuprinde aceleaşi examinări şi înregistrări de parametri de dezvoltare ca la litera e., la care se adaugă:

• consiliere şi screening ITS, după debutul vieţii sexuale
• screening-ul depresiei
• informarea fetelor şi părinţilor privind beneficiile vaccinării opţionale anti-HPV
• consiliere privind stilul de viata sănătos: activitate fizică, nutriţie, prevenire accidente, fumat, alcool, droguri, violenţă
• consiliere pentru planificare familială (adolescenţi care au început viata sexuală)

B. SERVICIILE PREVENTIVE PENTRU ADULȚI ASIMPTOMATICI. Consultaţia de evaluare a riscului individual la adultul asimptomatic are ca scop identificarea şi intervenţia asupra riscurilor modificabile asociate afecţiunilor cu pondere importanta asupra poverii îmbolnăvirilor: boli cardiovasculare şi metabolice, cancer, sănătatea mintală, sănătatea reproducerii. Evaluarea complexă a riscului individual în funcţie de vârsta/sex se realizează prin consultație și/investigații specifice consemnate în riscogramă.

B1. Consultații preventive de evaluare a riscului individual a adultului asimptomatic cu vârsta între 18 și 39 ani

Riscograma va cuprinde urmatoarele:

a. Evaluarea comportamentelor cu impact global asupra sănătăţii (stilul de viaţă)
Consemnarea statusului curent privind :

• fumatul (pachete/an)
• consumul problematic de alcool evaluat prin completarea chestionarului standardizat,
• activitatea fizica
• dieta
• sfat minimal pentru schimbarea comportamentelor

b. Evaluarea Riscului Cardiovascular (RCV) constă în:

• calcularea riscului cardiovascular relativ utilizând diagramele SCORE de evaluare a riscului (European HeartScore) prevăzute la punctul 2;
• încadrarea pacienţilor într-o categorie de risc cardiovascular cu ajutorul programului HeartScore;
• aplicarea măsurilor de schimbare a stilului de viaţă, individualizat, în funcţie de mărimea riscului stabilit;
• includerea in sistemul de monitorizare activă a pacienţilor cu risc cardiovascular înalt (SCORE > 5 sau factori individuali crescuţi)

c. Evaluarea Riscului Oncologic

d. Evaluarea riscurilor privind Sănătatea Mintală

e. Identificarea unor riscuri semnificative legate de sănătatea reproducerii

B.2. Consultații preventive de evaluare a riscului individual la adultul asimptomatic cu vârsta de 40 de ani şi peste

a. Evaluarea comportamentelor cu impact global asupra sănătăţii (stilul de viata)
• consemnarea statusului curent privind :
o fumatul (pachete/an)
o consumul problematic de alcool evaluat prin completarea chestionarului standardizat.
o activitatea fizică
o dieta
• sfat minimal pentru schimbarea comportamentelor

b. Evaluarea Riscului Cardiovascular (RCV) constă în:
• calcularea riscului cardiovascular relativ utilizând diagramele SCORE de evaluare a riscului (European HeartScore);
• încadrarea pacienţilor într-o categorie de risc cardiovascular cu ajutorul programului HeartScore;
• aplicarea măsurilor de schimbare a stilului de viaţă, individualizat, în funcţie de mărimea riscului stabilit;
• includerea în sistemul de monitorizare activă a pacienţilor cu risc cardiovascular înalt (SCORE > 5 sau factori individuali crescuţi )

c. Evaluarea Riscului Oncologic

d. Evaluarea riscurilor privind Sănătatea Mintală

e. Riscuri semnificative legate de sănătatea reproducerii

Pentru mai multe informaţii, accesaţi pagina www.cnas.ro

Citeşte şi Ministrul Sănătăţii: Românii care NU merg, timp de 3 ani, la medicul de familie ar putea fi SANCŢIONAŢI