Din ce în ce mai mulți români aleg să lucreze sezonier în Germania, însă mulți dintre ei întâmpină dificultăți. Pe lângă condițiile grele de muncă, românii se mai confruntă cu salarii care abia ating minimul legal și cazarea care lasă de dorit. Muncitorii rareori primesc recunoașterea meritată, chiar dacă rolul lor este esențial în sectorul agricol german. Sindicatul IG BAU Oberpfalz atrage atenția asupra necesității de a asigura respect, plată corectă și locuințe decente pentru sezonierii români, subliniind importanța acestor lucrători pentru economia locală.
Recoltarea sparanghelului, căpșunilor, merelor sau cireșelor nu este o muncă ușoară, această presupunând eforturi fizice mari, adesea realizate în condiții meteo extreme (soare arzător sau ploaie). Această muncă indispensabilă pentru piața alimentară germană este remunerată de cele mai multe ori cu salariul minim legal. Vicepreședintele regional al IG BAU, Manfred Götz, adaugă că sezonierii trebuie plătiți și cazați potrivit standardelor. De asemenea, acesta a pus accent că niciun salariat nu ar trebui să primească salariul sub minimum legal.
Multe persoane revin anual, în sezonul agricol, în speranța unor condiții mai bune decât în România. Însă, în această perioadă, sezonierii locuiesc adesea în barăci sau în spații degradate, pentru care plătesc chirii nejustificat de scumpe. Pe lângă aceste costuri, muncitorii achită din propriul buzunar transportul, intermedierea și mâncarea, ceea ce afectează semnificativ suma finală rămasă lunar.
IG BAU avertizează asupra riscului ca exploatarea forței de muncă străine să devină o practică normală în agricultura germană. Oficialii sindicatului atrag atenția că salariul minim de 12,82 euro pe oră reprezintă limita de jos, iar orice plată inferioară acestui prag este ilegală și sancționată de autoritățile fiscale și vamale. În plus, Manfred Götz critică propunerea Asociației Fermierilor Germani de a plăti sezonierii cu doar 80% din salariul minim, idee respinsă oficial de Ministerul Agriculturii, conform Ziarul Românesc.
Așadar, acest fel de inițiative riscă să încurajeze condiții de muncă discriminatorii și să descurajeze forța de muncă, deși fermierii germani beneficiază deja de facilități importante, cur ar fi reducerea taxelor la energia electrică și compensarea integrală a accizei la motorină agricolă, măsuri care intră în vigoare din 2026.
Din cauza condițiilor precare de muncă, agricultura germană nu reprezintă un domeniu profitabil pentru muncitori, iar mulți fermieri atrag atenția lipsei forței de muncă. În acest context, pentru stabilitatea sectorului agricol este esențială asigurarea unor condiții de muncă și plată corecte.
Chiar dacă există presiune pentru scăderea costurilor, menținerea unor standarde decente de salarizare și cazare este crucială pentru atragerea și păstrarea muncitorilor sezonieri. În lipsa acestor măsuri, agricultura germană riscă să piardă forța de muncă necesară pentru funcționarea ei optimă.
Olanda este un exemplu pozitiv în această situație, deoarece fermierii plătesc un salariu de minim 14,40 euro pe oră, cu 1,59 euro mai mult decât în Germania. Olandezii reușesc să rămână competitivi pe piața europeană, exportând produse inclusiv în Germania. Chiar și după creșterea planificată a salariului minim german la 13,90 euro în 2026, acesta va fi tot sub nivelul practicat de vecinii olandezi. Reprezentații IG BAU consideră că, dacă Olanda poate oferi venituri mai bune și poate menține competitivitatea, și Germania poate face la fel. La final, este o chestiune de respect pentru oameni și munca lor, schimbarea fiind necesară pentru asigurarea condițiilor demne muncitorilor români care contribuie esențial la economia Germania.