Românii, singurii europeni care muncesc cel mult 32 de ani înainte de a ieși la pensie. Cum arată situația în celelalte țări

Românii au cei mai puțini ani de lucru înregistrați înainte de a ieși la pensie, comparativ cu cetățenii din celelalte state europene. Durata medie estimată a vieții profesionale pentru tinerii de 15 ani din Uniunea Europeană a fost de 36,9 ani, în 2023. România este la coada clasamentului, cu o durată de muncă de 32,2 ani, arată datele Eurostat. Totodată, România este singura țară din Uniunea Europeană în care perioada medie de activitate a scăzut cu 0,4 ani în ultma decadă.

 Românii, la coada clasamentului în ceea ce privește durata de muncă

Comparativ cu țara noastră, unde durata vieții profesionale este de 32,2 ani, există state membre UE unde durata medie este de peste 40 de ani, pe primul loc clasându-se Țările de Jos cu 43,7 ani, urmată de Danemarca, cu 41,3 ani. La polul opus, cea mai mică durată medie a activității profesionale a fost înregistrată cu un an în urmă în România, cu 32,2 ani, Italia, cu 32,9 ani  și Croația, cu 34 de ani.

Analiza realizată de Eurostat arată că durata medie estimată a vieții profesionale a bărbaților este mai mare în UE(39 de ani), comparativ cu cea a femeilor(34,7 ani). Mai mult, în rândul statelor membre, durata medie a vieții profesionale a bărbaților variază între 45,7 ani în Țările de Jos și 35,4 ani în Croația, Bulgaria și România.

În rândul femeilor, durata medie a activității profesionale este de 41,9 ani în Suedia și 28,3 ani în Italia, urmată de România, cu 28,5 ani.

Alte articole

Ilie Bolojan: Ar fi păcat să ne întoarcem de unde am plecat. Datele Eurostat arată că direcţia este una corectă. Economia se stabilizează fără a pune presiune pe viitorul generaţiilor următoare

România, în topul creșterilor de preț la combustibili în Europa. Ce arată datele Eurostat

De ce scade perioada de activitate profesională în România

În țara noastră, în luna februarie 2024, 4.756.438 de pensionari erau înregistrați, pensia medie fiind de 2.246 de lei, potrivit datelot Casei Naționale de Pensii Publice.

Violeta Alexandru, fost ministru al Muncii, a spus că „se vede o tendință de pensionare în România pe fondul insatisfacției față de locul de muncă/salarizare coroborat cu o deteriorare a stării de sănătate pe fondul eșecului politicii publice de prevenție în România.”

Citește și: Cum să îți calculezi data la care vei ieși la pensie. Vârsta de pensionare se va modifica în funcție de speranța de viață a populației

„Românii nu sunt mulțumiți, din păcate, de locurile de muncă pe care le ocupă. În prea puține zone se poate vorbi despre satisfacție la locul de muncă, plăcerea de a munci și acest lucru nu are întotdeauna de-a face cu salarizarea”, a mai declarat aceasta, potrivit Termene.

Din totalul pensionarilor din sistemul public de pensii, numărul celor care s-au pensionat la limita de vârstă era de 3.813257 de persoane, dintre care 2.190.857 femei.

Citește și: Anunțul ministrului Muncii despre pensionarea anticipată: „Penalizarea pentru pensionarea înainte de împlinirea vârstei standard a scăzut în noua lege”