ROMANIŢA IOVAN, mesaj CUTREMURĂTOR pe Facebook în memoria pilotului ADRIAN IOVAN

Romaniţa Iovan a postat, miercuri seara, pe FACEBOOK, mai multe versuri dedicate lui Adrian Iovan, compuse de Geo Ciolcan. Postarea a avut peste 200 de share-uri. 

30 ian. 2014, 10:58
ROMANIŢA IOVAN, mesaj CUTREMURĂTOR pe Facebook în memoria pilotului ADRIAN IOVAN

Romaniţa Iovan nu-şi revine după tragicul accident în care a murit fostul ei soţ, Adrian Iovan. Designerul a postat un mesaj emoţionant pe Facebook. 

IN MEMORIAM – ADRIAN IOVAN

De Geo Ciolcan

Ce iarnă sumbră cade peste noi ,
Din Cer, zăpada pare o visare ,
Inoată Ţara-n veşnicul noroi
Când şterge-un anotimp din calendare;

Natura e duşmanul cel perfid
Care ne pune viaţa la-ncercare,
Dar oamenii-s mai răi,punând la zid
Pe cei mai slabi şi fără apărare;

Se bat ca lupii cei flămânzi, din crâng,
Dorind s-ajungă-n funcţii, să prospere,
Ei nu văd ochii celor care plâng,
Din lacrimi şi durere fac avere;

Se-nalţă Statul pe statui de lut
Ce vor cădea la primul vânt de seară,
Oameni – roboţi, o luăm de la-nceput
Să ne zidim în dragoste de Ţară;

Dar, ce folos de inimi si de toţi
Care mai cred în reveniri şi-n bine
Când impostura generează hoţi
Pătrunşi, perfid, în stupul de albine?

Dar, ce folos că ochii ne sunt plânşi
Şi rugăciuni se-aud din gură-n gură,
Când roiul e spurcat de-atâţia inşi
Ajunşi pe trepte mari, prin sinecură?

Avem dovada faptului sever
A celor afirmate cu – ntristare,
Când aripile ce pluteau pe Cer
N-au mai putut sau n-au mai vrut să zboare,

Şi-ngreunate, ca de-o piatră grea,
Intrând cu gravitaţia în horă
Şi-au început plutirea, ce murea
Într-un impact c-o forţă-aşa majoră;

De ghiaţă, aripile au căzut
Cum cad pe lampă fluturii în noapte,
Şi cerul s-a rotit în azimut
Oprind busola la cuvântul – Moarte !

Dar, n-a fost ghiaţă doar pe fuselaj
Şi nu doar aripile-au fost givrate,
Ca într-un joc al morţii, cu linşaj,
Şi inimile fost-au îngheţate;

Da, inimile celor ce domnesc
Peste o Ţară renăscută, iară,
De ghiaţă-au fost, dar neamul românesc
E mult prea viu în Ţara glaciară!

Plecat ca să salveze vieţi, în zbor
Spre partea Ţării cu a ei Biharea,
Pilotul îndrăgit, cuTricolor,
N-a mai putut privi cu zâmbet zarea,

Totul s-a frânt în vuiet crud de brad
Într-o pădure ce şi-acum suspină,
Şi pe zăpadă conifere ard
În candele tămâie de răşină;

Cu viaţa ta, pierdută prin nămeţi,
Deşi puteai ca să rămâi în viaţă,
Ai dăruit la oameni alte vieţi
Ca ei să vadă-o nouă dimineaţă;

Tu nu mai eşti acuma printre noi,
Surâzător şi vesel c-altă dată;
Ce mai contează – eşti printre eroi,
Doar că Bubuţu nu mai are tată!

Poate, din Cer, pe avion stelar,
La manşă cu Luceafărul de Seară,
Să mai cobori la Albert, şi, arar,
Să-l vezi cum creşte, ca să nu te doară

Iovane Adrian, pilot de soi,
Să nu te doară Iarna cu Infernul ,
Că mai puteai să locuieşti cu noi,
Dar te-au învins : Chemarea si Sistemul !

CITEŞTE ŞI ADRIAN IOVAN, ultima convorbire înainte de prăbuşirea avionului

ADRIAN IOVAN a fost lăsat de anchetatori în cabina avionului prăbuşit. Un telefon venit de la Bucureşti le-a interzis acest lucru, pentru că o echipă de criminalişti trebuia să ajungă la faţa locului şi să-şi facă datoria. Odată ajunşi, aceştia au realizat fotografii şi au desfăşurat restul activităţilor specifice în asemenea cazuri, după care au plecat, lăsând în seama oamenilor şi a jandarmilor descarcerarea cadavrului pilotului Adrian Iovan.

Unul dintre salvatorii localnici a vorbit la emisiunea „La Măruţă” despre felul în care autorităţile i-au lăsat să se descurce singuri. „Iovan era cu capul pe manşă. S-a sunat de la Bucureşti şi s-a spus să nu se atingă nimeni de el până vin criminaliştii. Au venit după ora 2.20, au făcut poze şi au plecat. Au rămas acolo 7-8 jandarmi. L-am descarcerat, a trebuit să-l transportăm tras pe zăpadă, pe o targă improvizată cu nişte chingi. La un moment dat, domnul Iovan fiind greu, s-a rupt în două targa. A trebuit să improvizăm iar pentru a-l trage vreo 200-250 de metri pe zăpadă”, a spus unul dintre salvatorii care s-a ocupat de operaţiunea de descarcerare.

Adrian Iovan, găsit de Raluca Zăgănescu

Tinerele au urcat mai departe până a venit un tractor în care se aflau celelalte două victime, iar Ziana Motora s-a întors cu acest vehicul spre baza maşinilor off road.

„Unul dintre doctori era sus în cabina tractorului şi unul a fost adus pe bara dintre roţi, că nu îl puteam urca, având fractură de torace şi de mână, îl ţineam de centură, eu cu un localnic. Noi am făcut o evaluare a răniţilor, că vorbesc, că se mişcă, şi trebuia să ajungă cât mai repede la maşinile de teren. Ei tot repetau că le este frig, şi cel mai important era să ajungă la căldură, nu necesitau altceva”, a completat Ziana.

Raluca şi-a continuat urcuşul încă un sfert de oră, alături de salvamontişti, care au luat-o înaintea ei, până la epava avionului, să vadă dacă pilotul Adrian Iovan e decedat şi să constate decesul.

„Pilotul era încarcerat în avion, de-abia se putea ajunge la el, şi era decedat, am constatat decesul. Am anunţat la 112, am spus să anunţe că e decedat şi am coborât să o ajut pe Ziana cu celelalte victime. Localnicii au rămas lângă epavă, să păzească trupul pilotului de animale, până va fi descarcerat, deşi spuneau că urşii oricum nu mai vin, că s-au speriat de avion”, a subliniat Raluca Zăgănescu.

Fetele s-au întâlnit ulterior la baza improvizată unde se adunaseră maşinile de off road, unde a sosit şi un echipaj de la SMURD Bihor cu medic, pe care l-au informat despre starea de sănătate a răniţilor şi s-a decis ca aceştia să fie duşi mai departe cu maşinile de teren până la ambulanţe, unde nu se mai putea întâmpla nimic rău.

„Nu avea niciun rost să le facem manevre celorlaţi răniţi, pentru că ar fi trebuit să îi dezbrăcăm, să le prindem o venă, era inutil să îi ţinem în zăpadă şi în frig. Am evaluat starea lor de sănătate, am constatat că puteau coborî mai departe. Am dat doar ceva adrenalină fetei care era în stop cardio-respirator”, a menţionat Ziana Motora.

„Ieşim să ne căutăm o vacă, şi n-o să ieşim să căutăm şapte oameni?”

În cursul intervenţiei, fetele de la SMURD Cluj au fost impresionate de localnicii din Apuseni, care nu s-au plâns o clipă că sunt obosiţi, că le e frig, că sunt uzi din cauza zăpezii.

„N-o să uit în viaţa mea afirmaţia lor: ieşim să ne căutăm o vacă şi n-o să ieşim să căutăm şapte oameni? Erau mânaţi numai de dorinţa de a ajunge la răniţi, să îi ajute să le fie bine, nu s-au oprit din căutări, erau în bluze, în blugi, în pantofi şi nu s-au oprit din căutări până nu au văzut ultima victimă în maşinile de off road, nu au spus că sunt obosiţi, că le e frig, că sunt uzi”, spune Ziana, amintind şi cum un sătean a ajutat-o pe colega sa să îi facă o injecţie cu adrenalină rezidentei aflate în stop cardio-respirator.

„La stopul cardio-respirator al fetei, ne-au ajutat localnicii şi s-au descurcat atât de bine. Când i-a spus Raluca unuia că în rucsac sunt nişte fiole micuţe, le rupeţi şi acolo e o seringă, să îmi trageţi adrenalina, şi unul a tras adrenalina, fără niciun fel de pregătire medicală. Ei ştiau că trebuie să facă bine, le-au dat hainele de pe ei răniţilor, au făcut foc, au improvizat tărgile”, a mai spus medicul.

Raluca Zăgănescu a povestit cum unul dintre localnici a fost gata să îi dea căciula din cap pentru a o feri de vântul puternic, iar altul a tras-o de mână după el prin zăpada până la genunchi, ca să poată înainta spre epavă.

Celor două tinere nu le-a fost uşor, au avut emoţii, dar nu s-au lăsat copleşite de eveniment, contând pregătirea avută în situaţii limită.

„Ne-am trezit acolo numai eu şi Raluca, trebuia să decidem ce să facem, să începem manevre, asta ni s-a părut cel mai crunt, să fii singur cu două mâini şi să trebuiască să faci ceva. Dar pentru asta ne-am pregătit. Am umblat cinci ore prin păduri, dar nu a fost o misiune eşuată, pentru că cinci oameni au fost salvaţi. La ora 1.00 noaptea am ajuns la ambulanţe, cu toţi răniţii, iar la ora 5.00 dimineaţa ne-am întors la UPU Cluj-Napoca, la bază, după 12 ore”, a mai menţionat Ziana Motora.

Aceasta i-a făcut, miercuri, şi un cadou doctorului Valentin Calu, unul dintre răniţi, care este internat la Secţia de Terapie Intensivă a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj.

„Când ne-am întâlnit la ambulanţă cu dr. Calu, după ce a fost coborât de la locul accidentului de avion, i-am pus folia de supravieţuire şi el mi-a spus că întotdeauna se gândea cât de bune sunt, cât de bine ţin căldura şi voia să îşi cumpere una. I-am promis că îi fac una cadou. A întrebat de ce să îi dau cadou, pentru că nu a făcut nimic, iar eu i-am spus că merită pentru simplul fapt că a supravieţuit. Şi miercuri i-am adus folia şi m-a prins de mână şi mi-a spus că nu îi vine să creadă că mi-am adus aminte de asta”, a mai povestit Ziana Motora.

În accidentul aviatic petrecut luni după-amaiză, în Munţii Apuseni, şi-au pierdut viaţa pilotul Adrian Iovan şi studenta Aurelia Ion, după ce avionul de mici dimensiuni de tip BN2 la bordul căruia se afla un echipaj medical a aterizat forţat într-o zonă muntoasă accidentată, la peste 1.400 de metri altitudine, la graniţa judeţelor Cluj şi Alba.

În urma accidentului, au fost răniţi copilotul Răzvan Petrescu şi patru medici – Radu Zamfir de la Spitalul Fundeni, Valentin Calu de la Elias, Cătălin Pivniceru de la Spitalul „Sf. Maria” şi Sorin Ianceu de la Spitalul Municipal din Beiuş, judeţul Bihor.

Echipa medicală din avion mergea la Oradea, unde urma să preleveze ficatul de la un donator de peste 60 de ani care a suferit un accident vascular cerebral.

Epava avionului şi victimele au fost găsite de localnici după căutări de aproximativ cinci ore, la care au participat pompieri salvatori, jandarmi montani, poliţişti, salvamontişti, angajaţi ai Parcului Naţional Munţi Apuseni şi localnici.

Epava avionului prăbuşit în Munţii Apuseni a fost tăiată în bucăţi şi este transportată, în tractoarele localnicilor, către centrul comunei Horea, unde va fi păzită de jandarmi până în momentul în care va fi dusă într-un loc în care poate fi studiată de anchetatori.

Toate cele cinci persoane rănite în accidentul aviatic, care au suferit multiple fracturi şi traumatisme, au fost internate la secţia de terapie intensivă a Spitalului Judeţean de Urgenţă din Cluj.

ADRIAN IOVAN, cinci ore încarcerat

Salvatorii au ajuns la victime după mai bine de cinci ore. A fost prea târziu pentru pilotul Adrian Iovan.

O echipă de specialiști din cadrul Institutului Național de Criminalistică se va deplasa la locul accidentului aviatic produs luni, la limita județelor Cluj și Alba, în vederea acordării de sprijin în cercetarea locului faptei. Echipa este formată din experți în accidente aviatice, fiind condusă de directorul I.N.C. – I.G.P.R.. Ofițerii specialiști vor efectua cercetarea la fața locului, sub coordonarea procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba-Iulia.

Pilotul Adrian Iovan avea o experienţă de peste 16.000 de ore de zbor şi licenţele în termen de valabilitate, potrivit Ministerului Transporturilor. Iovan avea 55 de ani şi o carieră de aproape 40 de ani ca pilot la Tarom şi BlueAir. După pensionare, el le preda studenţilor din anii terminali ai Şcolii de Piloţi şi pilota avioane de mici dimensiuni.

ADRIAN IOVAN ŞI AURA ION au murit în teribilul accident aviatic. Două tinere paramedic voluntar la SMURD Cluj au fost primele care au ajuns la răniţii din Apuseni, după ore întregi prin zăpadă şi cu un rucsac de 18 kilograme. Le-a impresionat tenacitatea localnicilor, „mânaţi doar de dorinţa de a ajunge la răniţi”, fără să se plângă de frig sau oboseală.

ADRIAN IOVAN A MURIT. Purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Unirea” Alba, plutonier Alina Bălaş, a declarat marţi că forţe ale ISU au procedat la descarcerarea cadavrului pilotului Adrian Iovan, care a fost coborât în pături, câţiva kilometri, de către jandarmii montani până în locul în care acesta a putut fi preluat de o maşină, informează Agerpres.

Mai mulţi jandarmi asigură încă din cursul serii de luni securizarea zonei în care a căzut avionul, până la finalizarea anchetei efectuate de organele competente, a menţionat purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Judeţean de Jandarmi Alba, maior Cosmin Jurcoveţ.

CITEŞTE ŞI: ACCIDENT AVIATIC. Explicaţie INCREDIBILĂ a ministrului Radu Stroe. „STS sau SRI trebuiau să intervină” VIDEO

Dosarul accidentului aviatic a fost înregistrat pe rolul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, ancheta fiind coordonată de procurorul general Augustin Lazăr şi procurorul general adjunct Eugen Fulop.

Două persoane au decedat şi cinci a fost rănite după ce avionul în care se aflau, de tip BN 2, a căzut într-o zonă împădurită din Apuseni, în zona Vârfului Petreasa, la peste 1.200 de metri altitudine. Cele şapte persoane aflate la bordul aeronavei, doi membri ai echipajului şi cinci persoane din echipa medicală, se deplasau la Oradea pentru o operaţie de prelevare de organe pentru transplant.

Epava avionului şi victimele au fost descoperite de un pădurar din Alba.

De ce s-a prăbuşit avionul. Mărturia ŞOCANTĂ a unui supravieţuitor VIDEO

Adrian Iovan şi o studentă şi-au pierdut viaţa după ce un avion de mici dimensiuni de tip BN2 la bordul căruia se afla un echipaj medical a aterizat forţat, luni după-amiază, într-o zonă muntoasă accidentată, la peste 1.400 de metri altitudine, la graniţa judeţelor Cluj şi Alba. Unul dintre medicii din aeronavă a reuşit să sune la 112.

Un salvamontist din echipa Salvamont Bihor care i-a găsit pe cei 7 răniţi povesteşte că în momentul în care au ajuns în vecinătatea epavei avionului oamenii din Mărişel şi din Horea duceau în două pături o femeie şi un bărbat, femeia fiind în stop cardio respirator iar bărbatul – cu fracturi multiple în zona membrelor inferioare.

CITEŞTE ŞI:ADRIAN IOVAN, obligat de criză să piloteze avioane şi la pensie. Declaraţii cutremurătoare

Ceilalţi membri din echipa de medici veneau pe picioarele lor ajutaţi de săteni, dar prezentau multiple contuzii. „Au fost imediat preluaţi de noi şi de medici, care au ajuns cu greu în apropierea zonei, iar colegul meu a apucat să vorbească cu unul dintre oamenii de la bord”, a spus acesta, potrivit Ziua de Cluj.

Doctorul le-a povestit salvatorilor momentul impactului. Conform acestuia, aripile avionului s-au acoperit de gheaţă iar pilotul ar fi încercat să facă o manevră de degivrare şi a coborât prin plafonul de ceaţă. „La ieşirea din plafonul de ceaţă am văzut în faţă vârful unui brad de care ne-am izbit, după care ne-am prăbuşit”, a spus el.

Conform declaraţiei salvamontistului bihorean, pilotul a rămas încarcerat în avion, fiind întins peste bord. Partea din faţă a avionului este distrsă, botul e înfipt în pământ iar coada e ridicată la patru metri.

Supravieţuitorii, găsiţi cu o aplicaţie pentru telefonul mobil

Salvarea celor cinci supravieţuitori ai accidentului aviatic petrecut luni după-amiază la graniţa dintre judeţele Cluj şi Alba ar fi fost mult mai dificilă dacă unul dintre medicii de la bord nu ar fi avut ideea să folosească aplicaţia Google Map de pe telefonul mobil.

Medicul Radu Zamfir a reuşit să comunice, prin telefon, cu echipa de salvamontişti ce încerca să stabilească coordonatele zonei în care a aterizat forţat avionul.

Potrivit salvamontistului clujean Codrin Roman, care a făcut parte din această echipă, în jurul orei 18.10 se cunoştea zona aproximativă în care a căzut avionul, dar faptul că existau diferenţe de nivel de aproape 300 de metri în arealul respectiv îngreuna foarte mult căutările.

„După ce am fost sunaţi de la dispecerat de la 112, n-am pus în faţa hărţii. Avem nişte programe de calculator cu hărţile zonei şi vedere satelit sau terestră sau topografică. Prima întrebare – localizarea, care a fost făcută de cei de la dispecerat, adică triangulaţia unui telefon GSM. După cum ştiţi, un telefon se poate depista de unde se vorbeşte printr-o metodă numită triangulaţie. Prima informaţie clară a fost că s-a prins pe un turn de GSM din Cluj, mai exact stâlpul de la Giurcuţa, care era poziţionat undeva aproximativ pe graniţa de judeţ între Cluj şi Alba, în Munţii Gilăului. Asta a fost prima localizare. Iar a doua localizare s-a făcut efectiv verbal. Am vorbit chiar eu personal cu doctorul din avion care era cel mai viabil să zic aşa, care a reuşit pe baza unui telefon mobil, prin aplicaţia Google Map, şi ne-a putut zice ce vede pe harta respectivă”, a declarat luni noapte Codrin Roman, de la Serviciul public salvamont Salvaspeo Cluj.

VEZI ŞI Imagini ŞOCANTE de la locul prăbuşirii avionului. GALERIE FOTO

El a povestit că l-a întrebat pe medic ce vede pe ecran şi acesta i-a citit ceea ce îi arăta telefonului mobil şi în acest fel salvamontiştii au putut restrânge aria de căutare în zona comunelor Mătişeşti şi Poiana Horii, aflate la graniţa dintre Cluj şi Alba. Aria stabilită în acest mod era mai mică decât cea iniţială făcută de echipa de la dispeceratul 112, respectiv de doi pe doi kilometri. Problema care rămânea, a explicat salvamontistul, era aceea a terenului muntos.

„Din păcate, când faci o localizare, prima chestie care îţi pui problema este drumul de acces. Dar una este pe un teren plan, pe o câmpie, unde este foarte simplu, şi este foarte greu undeva într-o zonă montană, unde apar foarte multe diferenţe de nivel. Doi kilometri pe doi kilometri la 300 de metri diferenţe de nivel este foarte mult”, a spus Codrin Roman.

 

În această etapă a căutărilor un foarte mare ajutor l-au dat localnicii. În jur de 200-300 de oameni din satele de la poalele versantului în care a avut loc accidentul aviatic au pornit în grupuri, pe diferite direcţii, să îi caute pe supravieţuitori.

„Când am văzut la televizor, că prima dată au zis Beliş Fântânele, pe urmă Poiana Horii, şi ne-am mobilizat. Am mobilizat toată partea asta de vest să plece înspre pădure sus. Pe partea aia au plecat vreo două sute de oameni şi aici urma să plecăm şi noi toată noaptea”, a declarat Nicolae Oneţiu, unul dintre pădurarii care au participat la căutări.

Un ajutor important pe care l-au mai dat localnicii a fost cel referitor la starea drumurilor. Salvamontistul Codrin Roman a explicat că un drum indicat pe hartă poate să fie inpracticabil din cauza zăpezii, dar aceste lucruri nu le poţi afla decât atunci când ajungi la faţa locului.

„Practic au venit informaţii de aici de la localnici, de la pădurari. Ce ne-a ajutat foarte mult cu calea de acces. Că degeaba te uiţi pe hartă, ştii drumul, dar nu ştii cum este zăpada, nu ştii dacă a fost o viitură, nu ştii dacă a fost picat un lemn. De unde suntem noi, aici, în satul Horea, până la locul epavei, în linie dreaptă sunt cam opt kilometri”, a spus Codrin Roman.

Localnicii care au participat la căutări şi care au stat de vorbă cu presa au declarat că a fost greu de ajuns la locul în care a căzut avionul, din cauză că drumurile erau pline de zăpadă, gheaţă şi noroi, dar şi pentru că se lăsase întunericul şi era ceaţă. La un moment dat pădurarii se gândeau chiar să tragă un foc de armă pentru ca medicul cu care stăteau de vorbă să poată avea un reper după care să se ghideze apoi echipele de cercetare.

De la locul în care a căzut avionul, victimele au fost transportate, de localnici şi salvamontişti, până la un loc în care era posibilă plasarea unei ambulanţe. La faţa locului, în satul Horea, au fost aduse două spitale mobile ale SMURD şi aproape zece ambulanţe. Toate cele cinci victime care au supravieţuit accidentului au fost plasate în ambulanţe, la miezul nopţii, după care au fost transportate la Unitatea de Primire a Urgenţelor de la Spitalul Clinic Judeţean Cluj.


loading...