Românul suspectat de terorism: Nu vreau să fiu extrădat, pentru că în SUA nu voi fi judecat corect

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a judecat recursul omului de afaceri Aurel Frăţilă împotriva deciziei Curţii de Apel Bucureşti, care a admis cererea Statelor Unite ale Americii de extrădare a românului în vederea anchetării acestuia pentru fapte de spălare de bani şi conspiraţie la încălcarea embargoului SUA faţă de Iran.

La termenul de luni al procesului jurnalistul Ovidiu Ohanesian a transmis o cerere de intervenţie instanţei supreme prin care a arătat că a fost parte vătămată într-o speţă similară în care americanii nu au extrădat un cetăţean de-al lor necesar cauzei (Mohammad Munaf, condamnat alături de sirianul Omar Hayssam, pentru implicare în răpirea a trei reporteri români în Irak-n.r.).

Cererea de intervenţie a lui Ohanesian (unul din cei trei reporteri răpiţi în Irak-n.r.) a fost respinsă de judecători, iar avocatul lui Frăţilă a explicat ulterior a vrut să scoată în evidenţă lipsa de egalitate de tratament în ceea ce priveşte Statele Unite.

Aurel Frăţilă le-a arătat judecătorilor că nu doreşte să fie extrădat către SUA pe motiv nu ar avea parte de o judecată dreaptă.

Frăţilă a explicat că a fost cercetat timp de cinci ani de către procurorii DIICOT în legătură cu acuzaţiile ce i se aduc în SUA şi că ancheta autorităţilor române s-a finalizat cu scoaterea sa de sub urmărire penală.

Frăţilă le-a menţionat judecătorilor că pe toată durata anchetei din România a răspuns negreşit la fiecare solicitare a procurorilor că a ajutat la anchetă şi că rezultatul este unul corect şi că-i dovedeşte nevinovăţia.

Frăţilă a mai arătat că, în opinia sa, judecata dreaptă nu i-ar fi aplicată în SUA şi din cauză că SUA au o legislaţie care este în contradicţie cu normele penale în vigoare ale spaţiului european şi ale României.

În acest context, Frăţilă le-a cerut judecătorilor să admită recursul său şi să respingă cererea de extrădare făcută de autorităţile judiciare americane.

Avocatul acestuia a arătat că instanţa Curţii de Apel Bucureşti a comis mai multe vicii procedurale, unul dintre acestea fiind acela că nu a acordat termenul legal de opt zile de la momentul primirii dosarului de la Parchetul Curţii de Apel Bucureşti şi că a judecat de la primul termen solicitarea americaniilor.

Instanţa supremă a rămas în pronunţare în acest caz, urmând să decidă dacă menţine decizia instanţei inferioare sau admit recursul lui Frăţilă şi resping cererea de extrădare făcută de SUA.

Aurel Frăţilă (41 de ani) este acuzat că a comercializat în Iran echipamente pentru avioane, care pot fi montate şi pe aparate civile, dar şi militare. Astfel, Aurel Frăţilă a intrat în atenţia autorităţilor judiciare americane, care au cerut sprijinul autorităţilor de la Bucureşti, având în vedere afacerile derulate de român prin firmele sale.

În urma solicitării americane, Curtea de Apel Bucureşti a admis, în 11 ianuarie, cererea de extrădare a românului, iar Frăţilă a făcut recurs la ICCJ.

Purtătorul de cuvânt al Serviciului Român de Informaţii (SRI), Sorin Sava, declara că acţiunea de extrădare în SUA a cetăţeanului român Aurel Frăţilă, fost angajat MApN, pentru comerţ cu produse militare în Iran, reprezintă „rezultatul cooperării româno-americane”.

„Această acţiune reprezintă rezultatul cooperării româno-americane, atât pe dimensiunea de informaţii, cât şi pe dimensiunea de aplicare a legii, privind DIICOT. Aurel Frăţilă a fost avut în atenţie de către SRI, pentru implicarea în intermedierea tranzacţionării prin firmele pe care le controla a unor produse duale către state aflate sub incidenţa unor restricţii internaţionale”, a afirmat oficialul SRI.

Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) au investigat afacerile lui Frăţilă, cu ajutorul SRI, documente şi probe fiind, în final, transmise autorităţilor judiciare ale SUA.

Ministerul Apărării precizează că Aurel Frăţilă a fost, după absolvirea Academiei Tehnice Militare, inginer pentru exploatare la o escadrilă de aviaţie, între 25 mai – 15 iunie 1996, dată la care a fost trecut în rezervă şi că pe durata activităţii în MApN nu a participat la misiuni în străinătate.

„Aurel A. Frăţilă a urmat cursurile Secţiei Aeronave a Academiei Tehnice Militare, din Bucureşti, în perioada 1990-1996, în anul 1993 acordându-i-se gradul de locotenent. După absolvire a fost repartizat la o escadrilă de aviaţie a Forţelor Aeriene ca inginer pentru exploatare, funcţie pe care a ocupat-o între 25 mai şi 15 iunie 1996, dată la care a fost trecut în rezervă”, se arată în precizarea transmisă marţi de MApN.

Purtătorul de cuvânt al MApN, Constantin Spânu, a precizat că Aurel Frăţilă a fost trecut în rezervă după ce a fost declarat „inapt militar”.

Potrivit unui site care monitorizează capacităţile militare iraniene, www.iranwatch.org, generalul iranian Jamshid Ghassemi şi Frăţilă au fost inculpaţi în 17 octombrie 2006 pentru spălare de bani şi pentru conspiraţie în vederea exportului de articole incluse în catalogul produselor de război din SUA către Iran, via România, fără a avea licenţele de la Departamentul de Stat american.

Acelaşi site menţionează că cei doi au încercat să exporte către România giroscoape militare şi accelerometre pentru ghidarea rachetelor balistice, desinaţia finală fiind Iranul.

Jamshid Ghassemi a fost arestat în Bangkok în noiembrie 2006, dar a fost eliberat în septembrie 2008 după ce cererea SUA de extrădare a sa a fost respinsă. El este general al forţelor aeriene iraniene.