Romii primesc BANI de la francezi pentru a-şi deschide firme, numai să le părăsească ţara

Sprijinul financiar va fi acompaniat de un program de instruire a acestor romi şi va fi reglementat printr-un acord care urmează să fie semnat, miercuri, de către reprezentanţii Ministerului Muncii şi ai Ministerul Administraţiei şi Internelor cu cei ai Oficiului Francez pentru Imigraţie şi Integrare (OFII).

Acordul prevede instituirea, cu titlu experimental, a unui sprijin pentru reinserţia familiilor de romi revenite din Franţa.

„Acest proiect-cadru vizează implementarea unui proiect experimental de sprijin având un grup ţintă de 80 de familii aparţinând comunităţii romilor domiciliaţi în Alba, Bihor, Dolj, Mehedinţi şi Timiş, care doresc să revină din Franţa pentru a se stabili definitiv în România”, a anunţat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Andrei Zaharescu.

Conform prevederilor acordului-cadru, OFII se angajează să:

Alte articole

EXCLUSIV – Victor Ponta: PSD nu are ce face, trebuie să introducă moțiune de cenzură

EXCLUSIV Victor Ponta, pronostic ferm privind soarta guvernului: ”Dacă Bolojan și USR cumpără destui parlamentari, moțiunea de cenzură n-o să treacă”

-primească cererile de sprijin pentru revenirea în ţară

-să organizeze reîntoarcerea în România a acestor familii cu suportarea costului biletului de transport aerian şi a unui supliment de bagaj de 40 kilograme pentru adult şi 10 kilograme pentru copil

-să sprijine aceste familii în vederea obţinerii documentelor de călătorie

-să acorde un ajutor financiar pentru întoarcerea în ţară şi să comunice coordonatelor acestor familii către autorităţilor locale din judeţele de domiciliu al acestora

-să acorde acestora, ca „sprijin pentru reinserţia economică a familiilor”, un ajutor financiar pentru înfiinţarea unei firme, cu asigurarea unui program de instruire.

Acordul-cadru va fi semnat la Palatul Victoria, în prezenţa premierului Victor Ponta, după ce şeful Guvernului va avea o discuţie cu ministrul francez de Interne, Manuel Valls, şi ministrul francez delegat pentru Afaceri Europene, Bernard Cazeneuve.

Aproximativ 500 de romi vor picheta miercuri Guvernul şi Palatul Cotroceni, organizatorii, nemulţumiţi de lipsa de interes şi acţiune a Executivului pentru integrarea romilor, precizând că protestul are legătură directă cu vizita în România a miniştrilor francezi, Manuel Valls şi Bernard Cazeneuve.

Preşedintele Alianţei Civice Democrate a Romilor, Marian Daragiu, a precizat că protestul de miercuri are „legătură directă” cu venirea în România a celor doi miniştri francezi, Manuel Valls (de Interne) şi Bernard Cazeneuve (Afaceri Europene), scopul fiind atragerea atenţiei, în primul rând a Guvernului României, că nu se poate sesiza în problema romilor doar atunci când cineva îl trage de mânecă.

„Faptul că doi oficiali francezi vin la Bucureşti pare cu atât mai ruşinos”, a declarat marţi, preşedintele Alianţei Civice Democrate a Romilor, Marian Daragiu.

Cei doi miniştri francezi ai noului Guvern socialist sosesc în România pentru a încerca să trateze în mod direct problema romilor, relansată în această vară în Franţa prin evacuarea taberelor, urmată de expulzări.

Comunitatea de romi în Franţa este estimată la aproximativ 15.000 de persoane. Manuel Valls a recunoscut că dacă mii (de romi) au părăsit teritoriul francez de la instalarea la putere în mai 2012 a Guvernului socialist sunt „şi alţii care au sosit”.

Marţi, acesta a declarat că Franţa „nu poate primi toată mizeria lumii şi a Europei”, el spunând că, înainte de sfârşitul lunii septembrie, 7.000 de români sau bulgari vor fi repatriaţi prin sistemul de ajutor pentru reîntoarcere.

În această vară, mai multe tabere de romi au fost evacuate de către poliţie, suscitând un disconfort în cadrul taberei de stânga şi protestul unor asociaţii, în timp ce politica de expulzări colective în perioada lui Nicolas Sarzkozy a provocat critici aspre din partea Comisiei Europene.

La sfârşitul lui august, Manuel Valls a anunţat, referitor la România şi Bulgaria, că vrea „să înţeleagă de ce nu se desfăşoară politici de inserţie puternice”. Anterior, el a acuzat „ţările de origine” că implimentează „politici care discrimnează de decenii aceste populaţii”, confruntate cu sărăcia, şomajul şi analfabetismul.