Ruptură totală între AUR şi fosta propunere de premier a partidului, Călin Georgescu

Surse din interiorul AUR susţin că Georgescu şi conducerea partidului ajunseseră chiar la un acord ca formaţiunea lui George Simion şi Claudiu Târziu să-l sprijine la alegerile prezidenţiale din 2024, dar în ultima vreme între cele două părţi s-a produs o ruptură.

Lucrurile s-au destrămat însă după ce Călin Georgescu a construit un ONG – Mișcarea „Pământul strămoșesc” în jurul căreia a început să strângă tot mai mulți oameni. Încet, încet a început organizarea de evenimente, de vizite prin țară și evident intenția de a transforma ong-ul într-un vehicol politic.

Inerent a intrat în conflict cu AUR care își vedea astfel autoritatea știrbită în zona de intere. Intrarea lui Călin Georgescu în arenă cu un partid propriu ar săpa serios la fundația AUR. Cum la aceeași fundație sapă deja de ceva vreme și senatorul Diana Șoșoacă, dar din altă direcție, e de înțeles reacția nervoasă din partea șefilor AUR.

Potrivit informațiilor obţinute de Stiripesurse.ro, a avut loc o întâlnire clarificatoare cu scântei între Călin Georgescu și șefii AUR. Cum fiecare a ales să meargă pe propriul drum și măsurile luate au fost în aceeași direcție – cei de la AUR au blocat orice ieșire/promovare a mesajelor lui Călin Georgescu and Co și este foarte posibil ca în momentul în care ong-ul se va transforma în partid să fie atacat cu cea mai mare forță.

Alte articole

Bogdan Peșchir, influencerul acuzat că a finanțat campania lui Călin Georgescu cu 1 milion de euro, a solicitat strămutarea dosarului său. Care este motivul pentru care dorește acest lucru

Bărbatul care l-a ameninţat pe Călin Georgescu, iertat de instanţă. Magistraţii ai închis dosarul: „Nu există interes public”

Citeşte şi: Florin Cîţu, despre nemulţumirile din PNL: „Cine îşi doreşte Congres? Duşmanii partidului. Avem 17 prefecţi şi am ieşit din negocieri cu 18”

Potrivit sursei citate, viitorul partid politic din zona naționalistă urmează să fie lansat la începutul anului în luna ianuarie, într-o zi cu o însemnătate istorică. Data aleasă, 24 ianuarie, este una cu multiple semnificații. În acea zi, în 1859, Adunarea Electivă a Țării Românești se pronunță pentru alegerea ca domn a lui Alexandru Ioan Cuza, realizându-se astfel Unirea Principatelor Române. Tot pe 24 ianuarie, dar în 1862, se deschidea primul Parlament unic al României la București. Domnitorul Alexandru Ioan Cuza proclama în mod solemn, în fața Adunărilor Moldovei și Țării Românești, „Unirea definitivă a Principatelor”, iar orașul București este desemnat capitala țării. În aceeași zi de 24 ianuarie, dar în 1990, a fost CFSN adoptat prin decretul-lege nr. 40, cântecul ”Deșteaptă-te, române!” drept imn de stat al României.

Sursele politice ne-au precizat că membrii fondatori ai viitorului partid nu sunt persoane cunoscute tocmai pentru a nu fi împiedicată înregistrarea sa la judecătorie.

Totul în condițiile în care un sondaj recent arăta că în actualul context politico-pandemic 59,5% din populație ar vota un partid naționalist care promovează valorile religioase și susține familia tradițională.

Este evident că actuala cifră va scădea până se va ajunge la anul electoral 2024 și seva stabiliza în jurul a 20-25%. Marile partide își vor lua partea lor pentru că în condiții electorale știu bine să prezinte și programe naționaliste, iar restul va fi disputat aprig între AUR, partidul Dianei Șoșoacă (Partidul Neamul Românesc), partidul lui Ludovic Orban (Forța Dreptei), partidul lui Liviu Dragnea (Alianța pentru Patrie) și viitorul partid al lui Călin Georgescu.

Citeşte şi: EXCLUSIV | George Simion îl spulberă pe Rareş Bogdan. „E întors cu cheiţa de Klaus Iohannis. Minte că am fost acasă la părinţii lui”