RUSALII 2014: Jocul Căluşului, un obicei străvechi inclus în lista UNESCO – VIDEO

Călușarii, un grup format din mai mulți bărbați care avea un conducător, vătaf, jucau în mai multe locuri din sat, în gospodăriile unde erau primiți și uneori ceata de călușari pleca și în alte sate.

Erau toți îmbrăcați în costum național, în picioare purtau opinci cu clopoței și pinteni. Peste cămăși erau încinși cu bete în cruce peste piept și peste spate, pe cap purtau pălării negre cu panglici. În mână aveau ciomege, vătaful, care era cel mai bun jucător din ceată, purta steagul. Mutul, pentru că unele cete aveau și un astfel de personaj, era îmbrăcat urât și purta mască pe chip.

Steagul Călușului era făcut de călușari, dintr-un lemn de tei, brad sau stejar de câțiva metri, care în vârf avea un tulpan, o batistă sau un prosop.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Jocurile jucate de călușari erau Floricica, Frumușica, Crăițele, Sârba din Căluș, Calul, Boiereasca.

Alte articole

Cui spui „La mulți ani” de Rusalii? Numele speciale pe care românii le sărbătoresc de Pogorârea Sfântului Duh

Mihaela Bilic, sfaturi alimentare pentru minivacanța de Rusalii: „Nu ne îngrășăm dintr-o masă și nici nu slăbim dacă sărim peste una”

În ultima zi de joc, călușarii îngropau steagul sau îl aruncau pe o apă curgătoare.

Tradiția Călușului a fost proclamată drept capodoperă a patrimoniului oral și imaterial al umanității, în cadrul unei ceremonii organizate în noiembrie 2005 la sediul Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO).

Directorul general UNESCO, Koichiro Matsuura, a mai proclamat alte 42 de capodopere propuse de diferite state membre UNESCO.

Dosarul de candidatură privind Tradiția Călușului a fost pregătit și îmbunătățit permanent pe parcursul anilor 2001-2005 de către Delegația Permanentă a României pe lângă UNESCO, Organizația Neguvernamentală ”Universitatea pentru Toți” din Slatina și Ministerul Culturii și Cultelor, în strânsă cooperare cu Secția de specialitate din UNESCO.