„De când a fost aprobat în primă lectură (6 octombrie 2017), documentul, deşi a suferit anumite corecţii, şi-a păstrat principala orientare – de a confirma, prin intermediul legislaţiei, politica Kievului pentru soluţionarea „problemei din Donbas” prin utilizarea forţei. În esenţă, Poroşenko primeşte puteri aproape dictatoriale pentru a suprima dizidenţa şi nemulţumirea. Acest demers nu poate fi numit altfel decât o pregătire pentru un nou război”, se arată într-un comunicat al diplomaţiei de la Moscova, potrivit Mediafax.

Procurorul militar şef al Ucrainei, Anatoli Matios, a declarat că legea privind reintegrarea regiunii Donbas este incompletă şi conţine multe dispoziţii care nu pot fi transpuse în practică. „Ştiu sigur că această lege are foarte multe bombe juridice subterane care vor provoca mici cataclisme şi o apocalipsă pentru oamenii din Donbas. Ce înseamnă? Mici apocalipse ajung la aceşti oameni sub forma imposibilităţii de a folosi acele dispoziţii în viaţa de zi cu zi”, a spus Matios.

Alte Articole

Dana Nălbaru este bucuroasă că a făcut asta cu mâna ei: ...

Roi de cutremure. Clădirile s-au clătinat după ce s-au produs ...

Zelenski vrea să „arunce în aer” cazinourile online ...

Rada Supremă a Ucrainei a adoptat, joi, legea privind reintegrarea regiunii Donbas, document care cataloghează „autoproclamatele republici Doneţk şi Lugansk” drept „teritorii ocupate”, fiind introdusă noţiunea de „agresiune a Rusiei”, potrivit Mediafax.

Citeşte şi Schimbarea Acordului de la Minsk ar putea pune capăt conflictului din regiunea Donbas

La 18 iulie 2017, regimurile separatiste din estul Ucrainei au proclamat un nou stat pe teritoriile pe care le controlează şi care includ oraşele Doneţk şi Lugansk. Uniunea Europeană a impus sancţiuni Rusiei după anexarea regiunii ucrainene Crimeea de către Moscova în anul 2014, regimul de sancţiuni fiind înăsprit ca urmare a implicării ruse în conflictul separatist din estul Ucrainei.

Conflictul militar din regiunile Doneţk şi Lugansk, între serviciile de securitate ucrainene şi insurgenţi separatişti proruşi, a izbucnit în 2014, după înlăturarea Administraţiei proruse de la Kiev, şi s-a soldat până în prezent cu aproximativ 10.000 de morţi. Acordul de la Minsk, care prevede încetarea ostilităţilor, a fost încălcat în mod frecvent.