Rusia lansează un atac masiv cu drone asupra Ucrainei. Zelenski consideră că Putin nu şi-a ”schimbat atitudinea”

Rusia a lansat un atac masiv cu drone în noaptea de joi spre vineri, asupra oraşului Sumî, din nord-estul Ucrainei, lovind infrastructura civilă în trei zone diferite ale oraşului, avariind clădiri rezidenţiale şi rănind cel puţin două persoane, au anunţat autorităţile ucrainene, citate de Kyiv Post.

Atacul a fost confirmat de şeful Administraţiei Militare Regionale Sumî, Oleh Hrîhorov, care a declarat că mai multe drone de atac ruseşti şi-au atins ţintele, în pofida eforturilor apărării ucrainene.

Ucraina a fost lovită cu 21 de rachete după ce Trump a susţinut că sfârşitul războiului nu a fost niciodată „atât de aproape”

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„În această noapte, inamicul a efectuat un atac masiv asupra oraşului Sumî, folosind drone de atac”, a scris Hrîhorov pe canalul său oficial de Telegram.

Alte articole

CNN: Atacurile rusești cu drone transformă Marea Neagră în cea mai periculoasă cale navigabilă din lume

Rusia a interceptat aproape 500 de drone care se îndreptau spre Moscova

„Din păcate, unele drone inamice şi-au atins ţintele.”

Potrivit guvernatorului regional, forţele ruse au lovit infrastructura civilă în trei zone ale oraşului, inclusiv în cartiere rezidenţiale din districtul Kovpakivskîi.

Cel puţin doi locuitori au fost răniţi, însă gravitatea leziunilor acestora era încă în curs de evaluare.

Personalul medical acorda îngrijiri victimelor, în timp ce echipele de intervenţie acţionau la locurile impactului.

Datele privind pagubele şi victimele erau preliminare, autorităţile continuând să evalueze consecinţele atacului.

Bombardamentele au marcat o nouă noapte de atacuri ruseşti asupra zonelor civile din Sumî, capitală regională situată în apropierea frontierei cu Rusia, care a fost vizată în mod repetat de atacuri cu drone, rachete şi bombe aeriene pe parcursul războiului.

Clădiri rezidenţiale din districtul Kovpakivskîi au fost avariate, iar serviciile de urgenţă încercau să stabilească amploarea distrugerilor.

Atacurile repetate continuă să pună în pericol populaţia civilă, locuinţele şi serviciile urbane esenţiale.

Atacul asupra oraşului Sumî are loc după bombardamente ruseşti soldate cu victime în mai multe regiuni ale Ucrainei

Cel mai recent bombardament a avut loc după o altă noapte de atacuri ruseşti cu rachete şi drone, pe 22 octombrie, când autorităţile ucrainene au raportat victime şi pagube extinse asupra infrastructurii civile din mai multe regiuni.

La Kiev, rachetele balistice ruseşti au lovit clădiri rezidenţiale, unităţi medicale, sedii ale unor companii şi infrastructura de transport, inclusiv porţiuni ale sistemului de metrou de pe Podul de Sud.

Atac rusesc asupra Kievului: un bloc de 25 de etaje și o stație de metrou au fost lovite

Serviciul de Stat pentru Situaţii de Urgenţă a raportat, până joi dimineaţă, un mort şi cel puţin 22 de răniţi în capitală, în timp ce echipele de intervenţie continuau să lucreze în zonele afectate.

Forţele ruse au atacat, de asemenea, mai multe zone din regiunile Harkov, Zaporojie, Doneţk şi Herson în perioada precedentă de raportare.

Atacurile ruseşti au ucis doi civili şi au rănit nouă persoane în regiunea Doneţk, în timp ce autorităţile din regiunea Herson au raportat un mort şi patru răniţi.

În regiunea Zaporojie, trei persoane au fost ucise şi alte trei au fost rănite.

Zelenski avertizează că Rusia profită de întârzierile în livrarea sistemelor de apărare antiaeriană
Preşedintele Volodimir Zelenski a avertizat că Moscova profită de încetinirea livrărilor de sisteme occidentale de apărare antiaeriană şi de relaxarea presiunii sancţiunilor.

Ucraina le-a cerut în repetate rânduri partenerilor săi rachete interceptoare suplimentare pentru sistemele Patriot, de fabricaţie americană, esenţiale pentru apărarea împotriva rachetelor balistice ruseşti.

Preşedintele ucrainean a avertizat că Rusia exploatează aceste deficite în timp ce îşi intensifică atacurile asupra oraşelor şi infrastructurii energetice ucrainene.

El i-a îndemnat pe partenerii Ucrainei să menţină presiunea economică asupra Moscovei şi, în acelaşi timp, să accelereze livrarea rachetelor pentru apărarea antiaeriană.

La Bruxelles, NATO a anunţat că Ucrainei i se va permite să achiziţioneze armament prin intermediul agenţiei centrale de achiziţii a Alianţei, în urma analizării fiecărui caz în parte, ceea ce ar putea deschide o nouă cale pentru obţinerea echipamentelor militare de care are nevoie urgentă.

Zelenski consideră că Rusia nu şi-a ”schimbat atitudinea”, în pofida unei relansări a diplomaţiei

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski apreciază joi că Rusia nu şi-a ”schimbat atitudinea”, după noi atacuri nocturne soldate cu noi victime în Ucraina, în pofida unei relansări a diplomaţiei, în urma unei vizite a emisarului american Steve Witkoff, relatează AFP.

Emisarul special al lui Donald Trump a discutat marţi şi miercuri, mai întâi la Oslo cu Zelenski şi lideri europeni, iar apoi la Sankt Petersburg cu preşedintele rus Vladimir Putin, pentru a reanima negocieri de pace aflate într-un punct mort de la începutul anului.

În urma acestor întâlniri, Ucraina şi Rusia s-au declarat pregătite să reia negocieri directe mediate de americani. Moscova a evocat o dată „către 10 noiembrie”, în timp ce Kievul a pledat în favoarea unor negocieri „cât mai rapid posibil”.

Până atunci, cei doi beligeranţi au desfăşurat atacuri de amploare pe teritoriul inamic, în cursul nopţii, soldate cu victime.

În Ucraina, 21 de rachete balistice şi peste 200 de drone ruseşti au vizat mai multe regiuni, inclusiv capitala Kiev, au avariat instalaţii energetice şi s-au soldat cu cel puţin doi morţi şi 24 de răniţi, a anunţat Zelenski.

„Aproape imediat după noua serie de negocieri, Rusia a lansat un atac ţintit. Asta înseamnă că nu a existat o schimbare adevărată în atitudinea sa faţă de tot ceea ce se întâmplă”, a estimat el.

În alt mesaj, el a acuzat Moscova de faptul că a „folosit trei rachete balistice cu ogive cu fragmentaţie împotriva Kievului” şi că „profită de încetinirea livrărilor” de mijloace antiaeriene ale aliaţilor Ucrainei.

Rusia a anunţat, la rândul său, că a doborât în cursul nopţii cel puţin 808 de drone ucrainene deasupra a 20 de regiuni şi a Crimeei anexate, soldate cu mai mulţi răniţi.

Un bombardament rusesc în oraşul Lozova, în regiunea Harkov (nord-est) s-a soldat cu cel puţin doi morţi şi 34 de răniţi, a anunţat guvernatorul regional Oleg Sînegubov.

Miercuri, la Sankt Petersburg, emisarul american Steve Witkoff a anunţat că a venit cu „noi idei” în încercarea de a ajunge la o ieşire din războiul lansat în 2022. El a salutat discuţii „constructive”, dar a recunoscut că rămâne „de făcut o muncă importantă”.

Preşedintele american Donald Trump, care a promis în campania prezidenţială să pună capăt conflictului „în 24 de ore”, s-a vrut, la rândul său, optimist şi a dat asigurări că un deznodământ este „aproape”.

„Deunăzi vorbeam cu Vladimir Putin despre rezolvarea războiului său cu Ucraina şi cred că ne-am apropiat de altfel. Poate că n-am fost nicodată atât de aproape”, a declarat el.

Kremlinul a temperat însă miercuri aşteptările, estimând că propunerile formulate de către Kiev şi europeni la Oslo „nu sunt mare lucru”.

Negocieri între ruşi, ucraineni şi americani au avut loc în 2025, fără rezultat. Ele au fost suspendate de la începutul Războiului din Iran, lansat de către Statele Unite şi Israel.

Poziţiile Moscovei şi Kievului rămân diametral opuse.

Ucraina pledează în favoarea unei încetări imediate a focului, pe poziţiile actuale, ca preludiu al negocierilor, în timp ce Rusia vrea un acord pe fond înainte de orice armistiţiu.

TENSIUNI ZELENSKI-TRUMP

În afară de Ucraina, Kremlinul vrea să discute cu Statele Unite despre arhitectura securităţii în Europa şi anume despre extinderea NATO până la frontierele ruse, un lucru pe care Moscova îl consideră o ameninţare existenţială.

Potrivit lui Iuri Uşakov, un consilier diplomatic al Kremlinului, o potenţială întâlnire în trei între Vladimir Putin, Donald Trump şi Xi Jinping se află în pregătire, în marja unui summit APEC, în noiembrie, în China.

Ar fi prima întâlnire trilaterală dedicată a liderilor celor mai mari trei puteri mondiale.

Relansarea eforturilor diplomatice cu privire la Ucraina intervine într-un context de tensiuni aprige între Volodimir Zelenski şi Donald Trump, care se atacă prin intermediul presei.

Preşedintele american îi reproşează lui Zelenski atacurile împotriva rafinăriilor ruseşti, un lucru care agravează, în opinia sa, penuria mondială de carburant şi alimentează scumpiri.

Zelenski denunţă la rândul său, un acord încheiat între Moscova şi Washington în vederea furnizării unor cantităţi masive de motorină pe pieţe şi ridicării anumitor sancţiuni impuse Moscovei.

Această ceartă a condus, în ultimele zile, la o oprire a alertelor timpurii americane care avertizează Ucraina de apropierea unor rachete ruseşti şi la limitări ale reţelei satelitare Starlink a SpaceX, crucială pentru armata ucraineană.

Statele Unite au dezminţit, însă, orice schimbare în susţinerea Ucrainei.

Vladimir Putin: Rusia nu se pregăteşte de război cu Europa, iar declaraţiile despre „ameninţarea unui război” cu Rusia reprezintă o formă de „schizofrenie politică”

Rusia nu se pregăteşte de război cu Europa, iar declaraţiile despre „ameninţarea unui război” cu Rusia reprezintă o formă de „schizofrenie politică”, a declarat preşedintele rus Vladimir Putin într-un interviu acordat jurnalistului Pavel Zarubin, de la Vesti, conform TASS.

Rusia nu se pregăteşte de război cu Europa, a declarat preşedintele rus.

„Dacă ne uităm la procesele politice care au loc în Europa, vom vedea că popoarele Europei nu vor să lupte împotriva Rusiei. Aş vrea să fim auziţi: nici noi nu vrem (să luptăm împotriva Europei)”, a spus el.

Declaraţiile Uniunii Europene despre „ameninţarea unui război” cu Rusia reprezintă o formă de „schizofrenie politică”, a afirmat Putin.

„Acest lucru (decizia Donbasului şi Novorossiei de a se reuni cu Rusia – explică TASS), după cum se ştie, a devenit motivul sau pretextul pentru unii dintre cei care ne vor răul în străinătate – în primul rând, după cum vedem astăzi, în ţările europene – de a lansa o campanie antirusească pe toate planurile. Acum vorbesc în permanenţă şi despre o ameninţare din partea Rusiei şi despre începerea pregătirilor pentru un război cu Rusia, ceea ce, în opinia mea, reprezintă un fel de schizofrenie politică”, a declarat Putin. „Şi asta va trece”, a adăugat el.