Rusia şi Ucraina sunt „foarte aproape de un acord”, afirmă Donald Trump

Preşedintele Donald Trump spune că Rusia şi Ucraina sunt „foarte aproape de un acord” care ar pune capăt războiului şi face apel la cele două părţi să se întâlnească „la niveluri foarte înalte”.

„O zi bună în discuţii şi întâlniri cu Rusia şi Ucraina. Acestea sunt foarte aproape de un acord, iar cele două părţi ar trebui să se întâlnească acum, la niveluri foarte înalte, pentru a-l „încheia””, a scris el pe Truth Social după ce a aterizat la Roma, înainte de funeraliile papei.

Donald Trump, propunere neaşteptată pentru încheierea războiului Rusia – Ucraina. Zelenski respinge proiectul, dar anunţă: „Suntem pregătiţi să negociem în orice format”

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Majoritatea punctelor majore sunt convenite. Opriţi vărsarea de sânge, ACUM. Vom fi acolo unde este necesar pentru a facilita SFÂRŞITUL acestui război crud şi fără sens”, a adăugat preşedintele.

Alte articole

Donald Trump s-a ridicat și a plecat din mijlocul unui interviu, jignind-o pe jurnalista care îi punea întrebări: „Ori ești coruptă, ori ești proastă” VIDEO

Rusia a lovit Ucraina cu peste 200 de drone şi două rachete într-o singură noapte VIDEO

Postarea lui Trump vine după ce unul dintre emisarul Steve Witkoff s-a întâlnit cu preşedintele rus Vladimir Putin la Moscova.

Război în Ucraina – Rachete ruseşti au lovit Kievul, sunt morţi şi răniţi. SUA îi dă ultimatum lui Zelenski să accepte condiţiile păcii: ”Spuneți DA sau vă lăsăm baltă”

Statele Unite nu au publicat detalii cu privire la ceea ce s-a discutat la întâlnire, dar în timp ce aceasta avea loc, preşedintele american Donald Trump a sugerat că cele două părţi sunt aproape de a ajunge la o înţelegere.

Între timp, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a îndemnat aliaţii să exercite mai multă presiune asupra Rusiei, acuzând Moscova că nu a fost de acord cu o încetare temporară a focului prezentată anterior de SUA.

Propunerea de plan de pace avansată de Trump prevede în principal încetarea permanentă a focului, recunoașterea de către SUA a peninsulei Crimeea ca fiind de jure parte a Rusiei și recunoașterea de facto a controlului rusesc asupra celorlalte teritorii ucrainene ocupate, cu excepția zonelor din regiunea Harkov, excluderea aderării Ucrainei la NATO (nu și pe cea a aderării la UE), ridicarea sancțiunilor impuse Rusiei, trecerea sub control american a centralei nucleare Zaporojie și garanții de securitate pentru Ucraina oferite de state voluntare, în principal europene.

Într-o contrapropunere transmisă Washingtonului, Ucraina și aliații săi europeni cer amânarea discuțiilor despre teritorii până la încheierea unui armistițiu – fără a recunoaște controlul rusesc asupra vreunui teritoriu ucrainean -, amânarea de asemenea a ridicării sancțiunilor împotriva Rusiei, garanții sporite de securitate pentru Ucraina și despăgubirea acesteia de către Rusia pentru daunele provocate de război.

Tema Crimeei a devenit în mod special un nou subiect de tensiune între Ucraina și SUA, după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins categoric oficializarea controlului rus asupra acestei peninsule, provocând o reacție virulentă din partea lui Trump, care l-a avertizat că ‘poate avea pacea, sau poate lupta încă trei ani înainte să piardă toată țara’.

De partea sa, Kremlinul a transmis de mai multe ori că o soluționare negociată a conflictului din Ucraina trebuie să ia în considerare eliminarea ‘cauzelor profunde’ ale acestuia și ‘interesele legitime de securitate ale Rusiei’, formulă prin care Rusia cere de fapt, printre altele, recunoașterea anexării teritoriilor pe care le ocupă în Ucraina, excluderea aderării acestei țări la NATO și crearea unei noi arhitecturi europene de securitate.

Ultimele negocieri directe ruso-ucrainene au avut loc la Istanbul în martie-aprilie 2022, la o lună după lansarea invaziei ruse asupra Ucrainei. Conform Rusiei, la acele negocieri aproape fusese convenit un acord de pace, dar care în final a fost abandonat de Kiev la cererea Washingtonului și a premierului britanic de la acea vreme, Boris Johnson, iar Ucraina nu a mai dorit să-l semneze de îndată ce trupele ruse s-au retras din zona capitalei Kiev.

Potrivit unor relatări ulterioare, acordul nerealizat în cele din urmă cuprindea clauze care cereau Ucrainei să adopte un statut de neutralitate geopolitică, să-și limiteze capacitățile militare și să acorde un statut special provinciilor din estul țării, clauze față de care președintele ucrainean Volodimir Zelenski și-a exprimat categoric opoziția.