Ruta mănăstirilor din zona Moldovei. Destinații ideale, în perioada Paștelui

Mănăstirile din nordul Moldovei şi Bucovinei constituie unul dintre punctele de atracţie în fiecare an, atât pentru turiştii români, cât și pentru străinii care ajung în zonă. Cele mai multe obiective de pe această rută le oferă turiștilor posibilitatea unică de a explora atât istoria, arta și cultura unor locuri de poveste, cât și de a simți liniștea unor așezăminte monahale de o importanță excepțională pentru România.

Una dintre mănăstirile cu povești extraordinare, dar mai puțin cunoscute de către români este Mănăstirea Arbore, înscrisă în patrimoniul mondial UNESCO, împreună cu alte șapte biserici din nordul Moldovei (Humor, Moldovița, Pătrăuți, Probota, „Sf. Ioan cel Nou” din Suceava, Voroneț și Sucevița). Ctitorită de Luca Arbore, hatman loial lui Ștefan cel Mare, biserica a fost inițial necropolă familială și a devenit abia recent mănăstire. Lăcașul impresionează prin frescele exterioare, prin mesajele anti-otomane și prin veșmintele italiene din secolul al XVI-lea pictate pe pereții mănăstirii. Construită fără turle, cu o arhitectură specifică lăcașurilor construite de boieri, biserica a supraviețuit miraculos secolelor de intemperii, păstrând parțial pictura originală. Aflată în reabilitare, mănăstirea își redobândește strălucirea, așteptând să fie redescoperită prin programul de turism cultural „România Atractivă”.

Mănăstirea Arbore, aflată în inima Bucovinei, este doar unul dintre obiectivele turistice cu o valoare inestimabilă aflate pe Ruta mănăstirilor din zona Moldovei. Mănăstirea Putna, Mănăstirea Sfinții Trei Ierarhi din Iași, Mănăstirea Solca sau Mănăstirea Humor sunt arhicunoscute de către români, credincioși sau pur și simplu iubitori de cultură, de istorie și de arhitectură. Însă, pe lângă cele patru obiective turistice și spirituale renumite, Ruta mănăstirilor din zona Moldovei propune și alte lăcașuri de cult mai puțin cunoscute publicului larg.

Mănăstirea Coșula, ctitorită în 1535 de sfetnicul domnitorului Petru Rareș, vistiernicul Mateiaș, a fost considerată centru cultural și duhovnicesc, deoarece în chiliile călugărilor s-au realizat primele traduceri în limba română din Herodot, după ce manuscrisul a fost adus aici tocmai de pe insula Creta. În interiorul mănăstirii descoperim și astăzi obiecte deosebite din vremea ctitoririi sale. Aici se află bine păstrare broderii cu caracter religios, confecționate din fir de mătase cu perle și două rubine, un epitrahil lucrat manual ce a aparținut cândva Anghelinei, soția ctitorului, precum și o cruce de metal în stil apusean.

Tot pe Ruta mănăstirilor din zona Moldovei se află și ansamblul monahal de la Fâstâci, așezat pe piscul cel mai înalt al pădurii. Locul era numit și „Sălbaticul”, pentru că acolo ar fi trăit odată un om retras de lume. De asemenea, se spune că de aici ar fi pornit Ștefan cel Mare noua bătălie de la Podul Înalt.

Citește și: Câți bani au plătit românii pentru vacanța de Paște. Destinațiile europene rămân preferatele românilor pentru această perioadă

Despre Mănăstirea Florești circulă o legendă care spune că, pe timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, aceasta era condusă de egumenul grec Nil, un om fără milă față de cei care băteau la poarta mănăstirii. Domnitorul român a pus atunci la cale una dintre plimbările sale „incognito”. Îmbrăcat în straie de cerșetor, a bătut la poarta mănăstirii și a cerut găzduire. Refuzat inițial, Cuza a fost primit, apoi, în camera de penitență. După cum ne povestește romania-atractiva.ro, a doua zi, Cuza și-a arătat însemnele domnești și i-a reproșat egumenului Nil abuzurile și luxul de la mănăstire, în timp ce oamenii simpli nu aveau ce mânca. Ulterior, după secularizarea averilor mănăstirii Florești, Nil a fost nevoit să părăsească lăcașul doar cu ce putea duce în mâini.

Citește și: Cel mai frumos loc din lume. Apa este bleu turcoaz, nispul roz pal, iar panorma îți taie respirația

Originea Mănăstirii Grăjdeni, o altă comoară turistică și culturală, se pierde în negura istoriei, însă legenda spune că a fost ctitorită de Petru Rareș, chiar în locul unde a poposit într-o noapte, în drumul de la Galați spre Suceava, și unde a visat că cele două dealuri din fața sa erau de aur și i se închinau lui, iar din gură îi ieșea un roi de albine. Reluându-și drumul, aproape de Crasna, Petru Rareș a fost întâmpinat de o ceată de călăreți care i-au adus vestea că Divanul domnesc, în frunte cu mitropolitul țării, l-a ales domn al Moldovei. Drept recunoștință, pe locul unde a avut acel vis, Petru Rareș a construit biserica.

Ruta mănăstirilor din zona Moldovei. 18 obiective turistice pe care nu ar trebui să le ratezi dacă ajungi în zonă

Ruta mănăstirilor din zona Moldovei cuprinde 18 obiective incluse în programul de turism cultural „România Atractivă”, cele mai multe dintre ele fiind în județul Suceava.

Cele 18 obiective sunt:

În județul Suceava:

Mănăstirea Arbore
Mănăstirea Humor
Mănăstirea Putna
Mănăstirea Slatina
Mănăstirea Sfinții Apostoli Petru și Pavel – Mănăstirea Solca
Mănăstirea Râșca
Mănăstirea Teodoreni Suceava

În județul Vaslui:

Mănăstirea Pârvești
Mănăstirea Florești
Mănăstirea Fâstâci
Mănăstirea Mălinești
Mănăstirea Dimitrie Cantemir
Mănăstirii Grăjdeni

În județul Iași:

Mănăstirea „Sf. Trei Ierarhi”
Mănăstirea Stavnic

În județul Neamț:

Biserica „Buna Vestire” a Mănăstirii Bisericani
Mănăstirea Războieni

În județul Botoșani:

Mănăstirea Coșula