S-a decis în Guvern, concedieri masive, dispar 30% din posturile din administraţie şi 10% din posturile de specialitate. Tăieri masive şi la bonusurile şefilor

Mai multe amendamente au fost aprobate în Guvern la proiectul de Lege privind eficientizarea activităţii unor autorităţi administrative autonome, fiind vorba despre reducerea indemnizaţiilor şi a structurilor de personal, dar şi despre faptul că, până la 31 decembrie 2028, membrii Comitetului ANRE, membrii Consiliului ASF, preşedinţii şi vicepreşedinţii ANCOM nu beneficiază de bonusuri sau prime.

Guvernul anunţă, luni, că a aprobat forma finală a proiectul de Lege privind eficientizarea activităţii unor autorităţi administrative autonome, în urma analizării şi aprobării unor amendamente depuse de senatori şi deputaţi, în cadrul procedurii de angajare a răspunderii Guvernului în faţa Parlamentului.

Alte articole

Șoc pe piața auto! Patronii chinezi ai Lotus concediază toți muncitorii din Marea Britanie și mută producția. Au aplicat aceeași strategie și la Volvo

Câţi angajaţi vor fi daţi afară din ASF, ANRE şi ANCOM, autorităţile cu cele mai mari salarii din România: „Să contribuie la efortul general de consolidare fiscală şi de reechilibrare bugetară”

• Până la 30 octombrie 2025 conducerile executive ANRE, ASF şi ANCOM vor prezenta în cadrul Comisiilor parlamentare reunite de buget-finanţe şi muncă, din Senat şi Camera Deputaţilor, un raport cu noua organigramă a autorităţilor, precum şi o notă de informare către Guvern.
• Noile organigrame trebuie să prevadă reducerea cu 10% a posturilor de specialitate şi cu 30% a posturilor din structurile care oferă suport administrativ, logistic şi operaţional pentru desfăşurarea activităţii principale, de specialitate, prevăzute în organigramele şi statele de funcţii la data de 1 ianuarie 2025.
• Până la data de 31 decembrie 2028, membrii Comitetului ANRE, membrii Consiliului ASF, preşedinţii şi vicepreşedinţii ANCOM nu beneficiază de bonusuri sau prime.
• Organigramele autorităţilor autonome prevăzute se realizează cu respectarea regulilor cu privire la normativul de personal, conform dispoziţiilor art. XLVII alin.(4) din Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilităţii financiare a României pe termen lung, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a următoarelor criterii:

a) numărul posturilor din structurile organizatorice care asigură suportul autorităţilor autonome reprezintă cel mult 20% din numărul total de posturi;

b) este interzisă includerea unor posturi care nu au corespondent în Clasificarea Ocupaţiilor din România (COR).

c) atribuţiile posturilor de directori generali nu pot dubla activitatea prestată de vicepreşedinţi.

• Personalul cu funcţii de conducere eliberat din funcţie, ca urmare a reorganizării, beneficiază de drepturile legale iar, în lipsa unei funcţii de conducere vacante corespunzătoare, poate fi numit într-o funcţie de execuţie care corespunde studiilor şi vechimii în specialitate
• Din momentul intrării în vigoare a noilor organigrame, dar nu mai târziu de 1 ianuarie 2026, membrii Comitetului ANRE, membrii Consiliului ASF şi preşedintele şi vicepreşedinţii ANCOM, nivelul brut al salariului/remuneraţiei/ indemnizaţiei, după caz, se reduce cu 30% faţă de nivelul înregistrat în luna iulie 2025.
• Valoarea cumulată a bonusurilor/primelor anuale ale membrilor Comitetului ANRE, membrilor Consiliului ASF şi preşedintelui şi vicepreşedinţilor ANCOM nu pot depăşi un cuantum egal cu nivelul a de 2 ori cuantumul brut lunar al indemnizaţiei stabilite de lege pentru funcţia de ministru.
• Autorităţile autonome vor publica pe site-ul propriu organigrama, nivelul remuneraţiilor şi indemnizaţiilor totale aferente calităţii de membru al  Consiliului/Comitetului şi grilele de salarizare ale personalului.
• Conducătorii autorităţilor autonome vor stabili, prin consultare cu sindicatele şi/sau reprezentanţii salariaţilor, o procedură internă prin care se aplică criteriile minimale aplicabile pentru încetarea raporturilor de muncă ale personalului disponibilizat ca urmare a aplicării măsurilor de reorganizare, inclusiv ordinea de prioritate, cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare referitoare la concediere.
• În subordinea preşedintelui, prim-vicepreşedintelui şi vicepreşedintelui din cadrul autorităţilor administrative autonome se poate organiza şi funcţiona câte un cabinet, constituit drept compartiment organizatoric distinct, cu maximum 3 posturi, cuprinse în organigrama autorităţii.

Ilie Bolojan: Vrem să punem capăt câştigurilor nemeritate din conducerile unor companii publice

Premierul Ilie Bolojan a declarat, luni, la asumarea răspunderii în Parlament pe pachetul doi de măsuri, că Guvernul vrea să pună capăt câştigurilor nemeritate din conducerile unor companii publice, iar oamenii care vor conduce aceste companii să facă performanţă în beneficiu cetăţenilor.

Premierul Ilie Bolojan a declarat la angajarea răspunderii Guvernului în faţa Parlamentului asupra proiectului de lege pentru modificarea şi completarea ordonanţei de urgenţă a Guvernului 109 pe 2011 privind guvernanţa corporativă a întreplindelor publice, că Guvern-ul îşi angajează azi răspunderea şi pentru reforma companiilor publice.

”Proiectul cu care vin azi în faţa Parlamentului are mai multe obiective. Vrem să punem capăt câştigurilor nemeritate din conducerile unor companii publice, vrem ca oamenii care vor conduce aceste companii să facă performanţă în beneficiu cetăţenilor şi agenţia guvernamentală care supraveghează aceste companii să aibă o putere mai mare de a garanta că oamenii potriviţi ajung în funcţii de conducere potrivite”, a spus premierul. Bolojan a arătat că, în acest sens, modificările pe care le propun sunt pe mai multe paliere.

”Nu va mai fi posibil ca managementul acestor companii să încaseze sume semnificative dacă nu au nicio legătură cu performanţa companiilor şi mai ales cu calitatea produselor sau serviciilor pe care le oferă oamenilor. Membrii neexecutivi ai Consiliului de Administraţie vor primi o indemnizaţie lunară egală cu maxim două salarii medii din acea clasă de activitate. Membrii executivi vor primi maximum trei astfel de salarii, ca venit fix. Dacă sunt performanţi şi îndeplinesc toate criteriile de performanţă, vor putea primi maxim încă două indemnizaţii ca bonus. Astfel de bonusuri vor putea fi acordate doar o dată pe an şi doar în funcţie de situaţiile financiare. Înainte, puteau primi până la nouă indemnizaţii”, a spus premierul. Ilie Bolojan a mai declarat că a doua măsură vizează indicatorii reali de performanţă şi plafonarea beneficiilor.

”De acum înainte, cel puţin jumătate din indicatorii de performanţă vor fi financiari şi vor fi cuantificabili, profit, grad de îndatorare, investiţii realizate. Nu vom mai plăti pentru numărul de şedinţe ţinute, ci pentru ceea ce se întâmplă după acele şedinţe. Am plafonat diurnele, sporurile, maşinile de serviciu şi alte beneficia, care în unele cazuri erau folosite abuziv şi discreţionar ca supliment de venit”, a anunţat premierul.

A treia măsură prezentată de Guvern este legată de Consiliile de administraţie care vor fi mai mici cu aproximativ o treime decât în prezent.

”Până acum, numărul maxim posibil de membri într-un Consiliu de administraţie era şapte. La Regiile autonome vor rămâne trei, la societăţile cu sistem dualist, consiliile de supraveghere vor fi între trei şi cinci membri, iar în companiile mari, companiile de administraţie, tot de trei-cinci membri. Mai puţin membri, dar mai buni. Pentru companiile cu peste cincizeci de angajaţi şi o cifră de afaceri de peste 7,3 milioane euro, selecţia se va face prin firme de recrutare cu experienţă crescută care au capacitatea de a atrage profesionişti”, a menţionat premierul. El a mai spus că de asemenea, un funcţionar public va putea face parte într-un singur Consiliu de administraţie.

”A patra măsură, putere mai mare pentru agenţia guvernamentală care supraveghează numirile în companiile publice şi performanţele lor. Agenţia pentru monitorizarea şi evaluarea performanţelor întreprindelor publice va deveni pivotul acestui sistem, va valida sau anula procedurile de selecţie, va veghea ca indicatorii de performanţă să fie stabiliţi corect şi să fie respectaţi, va crea un nucleu de profesionalizare pentru viitorii membri ai consiliilor. Un management eficient va face economii semnificative, va oferi servicii mai bune, iar banii economisiţi îi vom putea aloca acolo unde nevoile sunt cele mai mari”, a mai spus premierul Bolojan.

Guvern: O cotă suplimentară de impozitare pentru marile averi

Mai multe amendamente s-au decis în Guvern şi la Legea pentru stabilirea unor măsuri de redresare şi eficientizare a resurselor publice au fost aprobate de către Guvern, între acestea fiind menţinerea în continuare a impozitului minim pe cifra de afaceri pentru companiile mari. Capitalul social al SRL-urilor va fi stabilit în funcţie de cifra de afaceri netă şi se impune o cotă suplimentară de impozitare pentru marile averi.

Principalele amendamente aprobate de Guvern vizează următoarele aspecte:

• Conform celor adoptate de Guvern, veteranii de război, văduvele acestora, persoanele persecutate din motive politice, etnice şi rasiale, prizonierii, persoanele deportate vor beneficia de scutire de la plata impozitului pe clădirea şi terenul aferent locuinţei de domiciliu, precum şi pentru un mijloc de transport deţinute în proprietate sau coproprietate. De asemenea, s-a renunţat la abrogarea prevederilor din legea speciala în domeniul economiei sociale, aceste entităţi beneficiind în continuare de facilitatea fiscală aflată în vigoare şi în prezent.
• Cota suplimentară pentru impozitarea marilor averi va creşte de trei ori, de la 0,3% la 0,9%.  Astfel, în cazul proprietăţilor reprezentând clădiri rezidenţiale, prin aplicarea unei cote de 0,9% asupra diferenţei dintre valoarea impozabilă a clădirii comunicată de către organul fiscal local şi plafonul de 2.500.000 lei; în cazul proprietăţilor reprezentând autoturisme, prin aplicarea unei cote de 0,9% asupra diferenţei dintre valoarea de achiziţie şi plafonul de 375.000 lei.
• În cazul autovehiculelor electrice, impozitul pe mijlocul de transport va fi redus de la 80 de lei pe an, la 40 de lei pe an. Decizia are în vedere faptul că printre reformele care sprijină investiţiile din cadrul Componentei 4 – Transport sustenabil din PNRR se numără modificări destinate să stimuleze transportul rutier cu emisii zero si a promova transportul public curat.
• De la data intrării în vigoare a prezentei legi, valoarea minimă a capitalului social al societăţilor cu răspundere limitată se stabileşte în funcţie de nivelul cifrei de afaceri nete raportate prin situaţiile financiare anuale aferente exerciţiului financiar precedent. Practic, valoarea capitalului social pentru societăţile înregistrate în prezent la Oficiul pentru Registrul Comerţului rămâne neschimbată până la depăşirea pragului de 400.000 de lei.  În cazul societăţilor care au  înregistrat o cifră de afaceri netă peste 400.000 lei, valoarea minimă a capitalului social este de 5.000 lei. În cazul societăţilor cu răspundere limitată nou înfiinţate, valoarea minimă a capitalului social este de 500 de lei.
• Va fi aplicat impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) pentru companiile care înregistrează o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro pe an şi nu aplică mecanismul cu limitarea cheltuielilor pentru afiliaţi.
• De asemenea, se aplică mecanismul de limitare a cheltuielilor deductibile la 1% pentru companiile care înregistrează cifră de afaceri mai mică de 50 de milioane de euro pe an. Astfel, contribuabilii, alţii decât cei prevăzuţi la art. 15 al legii şi cei care înregistrează în anul precedent o cifră de afaceri, astfel cum este definită potrivit dispoziţiilor art. 18^1, de peste 50.000.000 euro, care înregistrează cheltuieli aferente drepturilor de proprietate intelectuală, cheltuieli de management, consultanţă, în relaţia cu entităţi afiliate care nu sunt înfiinţate/constituite şi nu au locul conducerii efective în  România, astfel cum sunt prezentate în contul de profit şi pierdere/situaţia veniturilor şi cheltuielilor/date informative din raportările contabile oficiale întocmite pentru exerciţiul financiar 2024/exerciţiul financiar diferit de anul calendaristic care începe în anul 2024, a căror pondere în totalul cheltuielilor înregistrate în aceleaşi raportări, este de peste 1%, consideră deductibile cheltuielile aferente drepturilor de proprietate intelectuală, cheltuielile de management, consultanţă, în relaţia cu entităţi afiliate care nu sunt înfiinţate/constituite şi nu au locul conducerii efective în  România, înregistrate în anul fiscal de calcul, în limita de 1% din totalul cheltuielilor înregistrate conform reglementărilor contabile în anul fiscal de calcul.
• În urma consultărilor cu reprezentanţii societăţilor de tip start-up din domeniile tehnologiei, energiei şi alte sectoare de interes strategic, au fost introduse reguli privind obligaţia de capitalizare prevăzută de Legea societăţilor comerciale, adaptate particularităţilor acestor companii, cu scopul de a sprijini dezvoltarea lor şi de a proteja interesul pe termen lung al României.

Pentru start-up-uri nu se aplică sancţiunile şi nici obligaţia de conversie a datoriilor faţă de acţionari în capital social, având în vedere natura specifică a activităţii acestora şi particularităţile de dezvoltare din etapa incipientă, cu condiţia respectării cadrului legal aplicabil. Au fost aprobate şi unele amendamente privind simplificarea modului specific în care sunt finanţate startup-urile de tehnologie. Pentru a creşte, ele primesc finanţări succesive de la fondatori şi de la primii investitori – deseori business angels – sub formă de împrumuturi convertibile, un instrument esenţial, folosit peste tot în lume pentru flexibilitatea lui.

În aceste condiţii, au fost aprobate în Guvern următoarele modificări la Art.XXIV

(49)  Alineatele 41 şi 42 nu se aplică acţionarilor/asociaţilor care:

a) au ca scop sau obiect de activitate efectuarea de investiţii sau administrarea fondurilor de investiţii alternative sau cu capital de risc eligibile si sunt entităţi care aparţin unor grupuri de tip fonduri de investiţii alternative, fonduri cu capital de risc eligibile sau sunt administratori ai unor asemenea fonduri;

b) au ca scop sau obiect principal de activitate efectuarea de investiţii, deţinerea de participaţii în societăţi sau finanţarea cu titlu profesionist a companiilor la care deţin părţi sociale/acţiuni (CAEN 64);

c) au calitatea de investitori profesionali, definiţi conform Directivei 2014/65/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 15 mai 2014 privind pieţele instrumentelor financiare şi de modificare a Directivei 2002/92/CE şi a Directivei 2011 /61 /UE;

d) au calitatea de investitori într-un proiect de finanţare participativă, în sensul Regulamentului (UE) 2020/1503 al Parlamentului European şi al Consiliului din 7 octombrie 2020 privind furnizorii europeni de servicii de finanţare participativă pentru afaceri şi de modificare a Regulamentului (UE) 2017/1129 şi a Directivei (UE) 2019/1937, fie direct, fie indirect, prin intermediul unei entităţi care deţine direct o participaţie într-un asemenea proiect; sau

e) sunt persoane fizice care au investit, o sumă cuprinsă între 2.500 de euro şi 200.000 de euro, echivalentul în lei la cursul Băncii Naţionale a României din ziua investiţiei, într-o microîntreprindere sau întreprindere mică, astfel cum sunt definite de Legea nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, şi nu deţin, direct sau indirect, mai mult de 25% din capitalul social al societăţii în cauza, cu condiţia ca, în oricare din situaţiile prevăzute la lit. a)-e) din prezentul alineat, împrumuturile să nu fie restituite acţionarilor/asociaţilor într-un termen de 4 ani de la data acordării împrumuturilor.