S-A DEMONSTRAT ŞTIINŢIFIC. Ce se întâmplă în creierul nostru atunci când mergem la biserică

Participarea la activitati religioase este un antidepresiv mult mai eficient pentru europenii de peste 50 de ani decat participarea la activitati sportive, educationale sau politice.

Peste 9000 de europeni peste 50 de ani au fost urmariti de cercetatori de-a lungul a patru ani, singura activitate asociata consistent cu o stare de bine fiind mersul la biserica, moschee sau sinagoga.

In schimb participarea la activitati politice sau comunitare are un efect doar pe termen scurt, pe termen lung ducand la cresterea simptomelor depresive. Activitatile sportive sau alte activitati sociale nu au niciun efect benefic, conform medlive.

„Biserica pare sa joace un rol social foarte important in scaderea frecventei depresiei de varsta a treia”, spune dr. Mauricio Avendano, unul dintre autorii studiului si epidemiolog la The London School of Economics and Political Science (LSE). „Nu e clar daca asta se datoreaza religiei per se sau daca e vorba mai degraba de faptul ca oamenii nu se simt izolati social apartinand de o comunitate”.

Alte articole

Arhiepiscopia Bucureștilor a dispus ștergerea portretelor lui Radu Gyr și Mircea Vulcănescu de pe o capelă din Capitală. Figurile controversate, înlocuite cu sfinți canonizați recent

SONDAJ Trei sferturi dintre români cred că România merge într-o direcție greșită. Armata și Biserica sunt instituțiile cu cea mai mare încredere din partea populației, partidele și Justiția, la polul opus

Depresia nu este atat de meteo-sensibila, mai constata studiul, dar este foarte influentata de prosperitatea economica sau reteaua sociala a individului. Europenii din sud (spaniolii si italienii) sunt mai predispusi la depresie fata de cei din Scandinavia, Austria, Germania, Franta si Benelux.

In ciuda stereotipului care-i prezinta pe sudici foarte sociabili, studiul constata ca europenii din sud cu o varsta de peste 50 de ani socializeaza in afara familiei mai putin decat ceilalti. Un alt rezultat surprinzator este ca voluntariatul nu imbunatateste sanatatea mintala a persoanelor de varsta a treia.