În cele peste patru decenii de activitate academică s-a remarcat prin responsabilitate, tenacitate şi o deosebită capacitate organizatorică. Contribuţiile ştiinţifice remarcabile în studiul unor grupe de fungi, îl recomandă continuatorul unor nume de prestigiu ale şcolii ieşene de micologie: Ion C. Constantineanu, Alexandru Popovici, Constantin Sandu-Ville, Alexandru Lazăr, Constantin Dobrescu, Adrian Volcinschi, Mircea Hatman şi Mihai Toma.

Profesorul Mihai Mititiuc s-a născut 16 martie 1937, în familia unor ţărani gospodari cu mare dragoste de pământ, cunoscuţi şi respectaţi în satul Sinăuţii de Jos (în prezent, localitatea face parte din comuna Mihăileni) din judeţul Botoşani.

Alte Articole

Clipe de coșmar trăite de Ramona Olaru în Egipt! Și-a pierdut ...

Reacția incredibilă a unei cliente supărate pentru că nu ...

România, pe primul loc în UE la incidenţa şi mortalitatea ...

În anul 1944, a început şcoala primară în satul natal, după care a continuat studiile la Şcoala medie de băieţi nr. 1 din Dorohoi, în prezent, Liceul „Grigore Ghica”, pe care l-a absolvit în anul 1955.

După bacalaureat a continuat studiile la Facultatea de Ştiinţe Naturale–Geografie a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, pe care a absolvit-o ca şef de promoţie, în anul 1960.

Începând cu anul 1964 a fost admis pentru studii doctorale la Facultatea de Biologie a Universităţii din Bucureşti, având privilegiul de a colabora cu o mare personalitate a micologiei româneşti – profesor dr. docent Olga Săvulescu. Teza de doctorat intitulată Contribuţii la cunoaşterea micromicetelor şi macromicetelor din rezervaţiile naturale Ponoare şi Frumoasa (judeţul Suceava), susţinută în anul 1968, reprezintă o lucrare de referinţă în domeniu. Rezultatele cercetărilor corelează aspecte referitoare la diversitatea taxonomică specifică fitocenozelor din cele două rezervaţii cu ecologia unor specii de micro şi macromicete.

În teză sunt prezentate informaţii taxonomice, ecologice şi corologice referitoare la 460 specii de fungi, între care 430 sunt specii de micromicete semnalate pe 305 specii de plante gazdă, iar 30 sunt specii de macromicete.

În acest studiu sunt descrise pentru prima dată în România 39 de specii de micromicete, iar 73 de specii cunoscute sunt menţionate pe 86 specii de plante gazdă-noi.

Speciile Ascochyta petrakii Sandu-Ville et Mititiuc, Phoma camelinae Sandu-Ville et Mititiuc determinate pe plante gazdă din Rezervaţia Frumoasa, iar Sphaerotheca săvulescui Sandu-Ville, Phyllosticta salviae Sandu-Ville et Mititiuc şi Rhabdospora anthemidis Sandu-Ville et Mititiuc determinate pe plante gazdă din Rezervaţia Ponoare sunt considerate noi pentru ştiinţă.

Rezultatele cercetărilor în microstaţionar au evidenţiat influenţa umidităţii asupra combinaţiilor ciupercă–plantă gazdă: Septoria tormentillaea–Potentilla erecta, Capnodium salicinum–Filipendula ulmaria, Cytoplacosphaeria rimosa şi Napicladium arundinaceum–Phragmites communis. De asemenea se apreciază frecvenţa a 30 specii de micromicete semnalate în următoarele fitocenoze: Festucetum vallesiacae, Stipetum capillatae şi Agropyretum repentis.

Aceste rezultate au fost inserate în 12 articole ştiinţifice, care au fost publicate între 1965 şi 1972 în reviste de specialitate din ţară şi străinătate. Dintre revistele internaţionale de prestigiu care au acceptat publicarea acestor rezultate menţionăm următoarele: Sydowia, Boletim da Sociedade Broteriana, Nowa Hedwigia, Mycopathologia et Mycologia applicata, sau Feddes Repertorium.

Colaborările sunt concretizate în elaborarea a peste 250 de articole ştiinţifice publicate în reviste de specialitate ale Academiei Române, ale universităţilor din ţară sau în volumele unor conferinţe naţionale şi internaţionale.

În aceste lucrări sunt abordate pe lângă aspecte care vizează taxonomia şi ecologia micro şi macromicetelor şi unele modificări structurale, fiziologice şi biochimice datorate unor fungi patogeni.

Analiza cercetărilor din domeniul taxonomiei fungilor, inserate în baze de date internaţionale sau în reviste de specialitate şi în volumele unor manifestări ştiinţifice, evidenţiază rezultate de excepţie, concretizate în descoperirea a 35 specii de micromicete noi pentru ştiinţă.

Profesorul Mihai Mititiuc a început cariera didactică universitară în anul 1960, prin pregătirea lucrărilor practice la disciplina Morfologia şi anatomia plantelor.

Începând cu anul 1962, în calitate de asistent universitar s-a preocupat de pregătirea lucrărilor practice la disciplinele de Biologia paraziţilor vegetali, Fitopatologie şi Protecţia plantelor. Cursul şi lucrările practice de Biogeografie au fost pregătite pentru studenţii care frecventau secţiile de Biologie şi Geografie.

De asemenea a pregătit un curs de Botanică, dedicat studenţilor străini din anul pregătitor, pentru Facultatea de Farmacie.

Calităţile didactice au fost apreciate de profesori, colegi şi de studenţi, oferindu-i posibilitatea de a ocupa prin concurs toate funcţiile didactice, până la cea de profesor universitar.

Consecvent principiilor, dovedind aptitudini, iniţiative şi abordări noi, inconfundabil ca stil şi manieră de colaborare, a contribuit în calitate de dascăl la formarea ştiinţifică a numeroase generaţii de biologi, pe care i-a însoţit, fie în pădurile şi pajiştile Carpaţilor, fie în Delta Dunării sau în rezervaţii din Dobrogea, cultivându-le pasiunea şi dragostea pentru cunoaşterea şi ocrotirea naturii.

Pentru buna desfăşurare a activităţilor didactice cu studenţii a elaborat ca unic autor sau în colaborare, 11 cărţi, 6 capitole în monografii şi 4 manuale universitare. Aceste lucrări au fost elaborate atât pentru studenţi, masteranzi sau doctoranzi, cât şi pentru specialişti din domeniul ştiinţelor naturii, silvicultură, agricultură, medicină umană şi veterinară.

În aceste lucrări sunt analizate critic informaţii din literatura de specialitate. Acestea sunt completate cu rezultatele cercetărilor personale din domeniul micologiei. Aceste abordări vizează atât aspecte referitoare la organizarea structurală, funcţională, taxonomia şi ecologia fungilor, cât şi a altor categorii de organisme, în special plante vasculare. Conţinuturile ştiinţifice sunt foarte bine documentate şi argumentate în funcţie de problematica abordată. Se remarcă noutăţi ştiinţifice referitoare la reproducerea şi categoriile de spori caracteristici fungilor sau aspecte actuale referitoare la filogenia acestor organisme. De asemenea se evidenţiază rolul fungilor ca bioindicatori pentru diferite substraturi şi habitate specifice, dar şi importanţa acestora în stabilitatea ecosistemelor naturale şi în conservarea mediului.

Profesorul Mihai Mititiuc s-a preocupat şi de formarea tinerilor specialişti în domeniul micologiei şi fitopatologiei, coordonând cu succes finalizarea şi susţinerea publică a 22 de teze de doctorat.

Pentru desfăşurarea activităţilor didactice şi de cercetare a organizat, începând cu anul 1993, Laboratorul de Micologie şi Fitopatologie din cadrul Catedrei de Biologie vegetală.

Deosebita pregătire profesională şi excepţionala capacitate organizatorică l-au recomandat, ca director al Grădinii Botanice, începând cu 1990 până în 2007, sub conducerea căruia s-a dezvoltat infrastructura instituţiei, prin construcţia a trei sere şi a centralei termice, refacerea integrală a sistemului de încălzire, precum şi a altor spaţii utilitare sau organizarea secţiilor ştiinţifice.

Într-o perioadă cu numeroase probleme economice şi sociale a reuşit să păstreze integritatea celei mai mari grădini botanice din ţară, fiind sprijinit permanent de conducerea Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi.

În aceeaşi măsura s-a preocupat de îmbogăţirea colecţiilor de plante din Grădina Botanică, a iniţiat colaborări cu instituţii de profil din ţară sau străinătate şi a susţinut organizarea unor expoziţii florale sau evenimente ştiinţifice cu participare naţională şi internaţională.

Menţionăm în acest sens contribuţiile pentru organizarea simpozioanelor prilejuite de aniversarea a 140 de ani (1996), respectiv 150 ani (2006), de la fondarea primei grădini botanice din ţară, prilej cu care a oferit o medalie omagiară şi o diplomă de excelenţă unor personalităţi din ţară şi din străinătate.

Capacitatea organizatorică, puterea de muncă şi perseverenţa, îl recomandă pentru conducerea unor organizaţii non-guvernamentale (Societatea Micologică din România şi Asociaţia Grădinilor Botanice din România), societăţi ştiinţifice sau comitete de redacţie a unor reviste de specialitate: redactor responsabil al Buletinului Grădinii Botanice “Anastasie Fătu” din Iaşi; membru în comitetul de redacţie al revistei Analele Ştiinţifice ale Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi, seria Biologie vegetală; membru în comitetul de redacţie al revistei Contribuţii Botanice a Grădinii Botanice „Alexandru Borza” din Cluj-Napoca; membru în Comisia Academiei Republicii Moldova pentru acordarea titlului de doctor; membru al Societăţii de Ştiinţe Biologice din România; membru al Asociaţiei Oamenilor de Ştiinţă din România; membru al Fundaţiei „Ştefan Lupaşcu” pentru Ştiinţă.

Profesorul Mihai Mititiuc a coordonat timp de 12 ani (1995-2007), în calitate de preşedinte, activitatea Societăţii Micologice din România. Prin proiectele şi activităţile derulate a continuat iniţiativele fondatorului acestei societăţi, profesorul Mihai Toma.

De asemenea a contribuit la organizarea a 12 ediţii ale Simpozionului Naţional de Micologie, precum a celui de-al II-lea Congres Naţional de Biologie, care a avut loc la Iaşi, în anul 1992.

Datele biografice, recunoaşterea contribuţiilor ştiinţifice, dar şi aprecieri asupra activităţilor în care s-a implicat profesorul Mihai Mititiuc sunt menţionate de Ion Popescu-Sireteanu (1994) în Siretul, vatră de istorie şi cultură românească, de Aurel Ardelean şi colaboratorii (2000) în Dicţionarul biologilor români, de Petru Bejinariu (2003) în Biologi de seamă din Bucovina, în Monografia Liceului Teoretic „Grigore Ghica” din Dorohoi (2004), precum şi de Liviu Călcâi (2006), în volumul III al lucrării, Cu materialul clientului.

Profesorul Mihai Mititiuc s-a remarcat constant prin iniţiative şi colaborări cu succes şi a contribuit la formarea unor discipoli, care continuă tradiţia cercetărilor micologice, la Iaşi sau în alte instituţii din ţară şi străinătate.

Personalitatea Profesorului Mihai Mititiuc va dăinui întotdeauna în memoria tuturor colaboratorilor şi a studenţilor care l-au preţuit, respectat şi apreciat.

Dumnezeu să-i lumineze calea şi sufletul, pentru o viaţă veşnică în împărăţia cerurilor !