S-au rupt norii, alertă de inundaţii pe 17 râuri după potop. Urmează furtuni electrice cu vijelii şi grindină

Cod galben de inundaţii. Hidrologii anunţă că, începând de luni la prânz, pe râuri din 17 judeţe, din bazinele hidrografice Someş, Crasna, Barcău, Mureş, Argeş, Ialomiţa şi Buzău, se pot produce inundaţii locale şi creşteri de niveluri, cu depăşirea cotelor de atenţie, fiind emisă o atenţionare Cod galben.

Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA) a emis o atenţionare Cod galben valabilă de luni, de la ora 12.00, până marţi, la aceeaşi oră, pe râuri din bazinele hidrografice Someş, Crasna, Barcău, Mureş, Argeş, Ialomiţa şi Buzău.

Cod galben de vânt puternic, vijelii şi grindină în aproape toată țara. Început de vară capricios din punct de vedere meteorologic

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Având în vedere situaţia hidrometeorologică actuală şi prognoza meteorologică pentru următoarele 48 de ore, ca urmare a precipitaţiilor prognozate şi propagării, se pot produce scurgeri importante pe versanţi, torenţi şi pâraie, viituri rapide pe râurile mici cu posibile efecte de inundaţii locale şi creşteri de debite şi niveluri pe unele râuri din bazinele hidrografice menţionate, cu posibile depăşiri ale cotelor de atenţie”, au transmis hidrologii.

Alte articole

Două atacuri în două zile la Centrala Nucleară Zaporojie. Moscova şi Kievul se acuză reciproc VIDEO

Explozie puternică în Myanmar, primul bilanţ peste 50 de morţi şi 70 de răniţi VIDEO

Codul galben vizează râurile din bazinele hidrografice: Someşul Mic – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele: Bihor şi Cluj), Someş – afluenţii aferenţi sectorului aval S.H. Dej (judeţele Cluj, Sălaj, Maramureş şi Satu Mare), Crasna (judeţele Sălaj şi Satu Mare), Barcău (judeţele Sălaj şi Bihor), Târnava Mică – bazin amonte S.H. Sărăţeni şi afluenţii aferenţi sectorului aval S.H. Sărăţeni (judeţele Harghita, Mureş şi Alba), Târnava Mare – bazin amonte S.H. Odorheiu Secuiesc şi afluenţii aferenţi sectorului aval S.H. Odorheiu Secuiesc (judeţele Harghita, Mureş, Braşov, Sibiu şi Alba), Argeş – bazin superior, Dâmboviţa – bazin superior (judeţele Argeş şi Dâmboviţa), Ialomiţa – bazin amonte S.H. Târgovişte şi afluenţii aferenţi sectorului aval S.H. Târgovişte – amonte S.H. Siliştea Snagovului (judeţele Dâmboviţa, Prahova şi Ilfov), Prahova – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele Prahova şi Ialomiţa), Buzău – bazin amonte Ac. Siriu şi afluenţii aferenţi sectorului aval Ac. Siriu – amonte S.H. Baniţa (judeţele Braşov, Covasna, Buzău şi Prahova).

Furtunile cu grindină ar putea deveni mai periculoase și mai distrugătoare din cauza schimbărilor climatice

Furtunile cu grindină pot fi incredibil de periculoase, reprezentând riscuri pentru viață și pentru bunuri. La asta se adaugă pagubele economice provocate mașinilor, culturilor și infrastructurii de bilele mari de gheață care cad cu viteză mare din cer. Iar problemele s-ar putea agrava pe măsură ce planeta noastră se încălzește.

Un nou studiu publicat în revista Nature prezice că schimbările climatice ar putea produce, în unele regiuni, grindină mai mare și mai distrugătoare. Editorii revistei Nature au publicat, în același număr, și o sinteză a cercetării.

Citeste si Vara 2026 începe cu ploi și vijelii! Când va veni primul episod de caniculă

În ultimii ani, furtuni cu grindină care au doborât recorduri au ajuns pe prima pagină a ziarelor din întreaga lume, stârnind temeri că nu este vorba despre evenimente izolate. Cu toate acestea, cunoștințele actuale despre riscul viitor al grindinei se limitează doar la câteva regiuni bine studiate. Ce lipsea era tabloul global – cât de mari vor deveni aceste bile de gheață la scară mondială, pentru că, în privința grindinei, mărimea contează.

Pentru a contribui la acoperirea acestor lacune de cunoaștere, o echipă de cercetători din China și SUA a folosit un model computerizat specializat, care urmărește „durata de viață” a bobițelor de grindină, simulând traseele exacte pe care le parcurg pe măsură ce cresc, cad și se topesc.

În model, cercetătorii au introdus date atmosferice reprezentând furtuni din trecut, inclusiv profiluri verticale ale temperaturii, umidității și vântului. Ei au rulat aceste simulări pentru peste 14.000 de furtuni cu grindină din istorie, de pe tot globul. Scopul a fost de a stabili și de a evalua dacă modelul poate reproduce cu acuratețe tiparele furtunilor din trecut.

Explicând cum au obținut această acuratețe, oamenii de știință au scris în studiul lor: „Rezultatele noastre provin din simulări ale traiectoriilor bobițelor de grindină, realizate în cadrul unor scenarii istorice și viitoare, alimentate de seturile de date EC-Earth3, validate încrucișat prin comparații între mai multe modele”.

Echipa a trecut apoi același set de cazuri de furtună prin trei scenarii climatice, variind de la emisii moderate la emisii ridicate de gaze cu efect de seră, pentru a face previziuni pentru ultimele trei decenii ale acestui secol.

Cercetătorii au descoperit că pagubele provocate la nivel mondial de furtunile cu grindină ar urma să crească cu 36,5% până la 42,1% spre sfârșitul secolului al XXI-lea, în funcție de scenariu.

Explicând această schimbare, ei au scris: „La nivel global, creșterea temperaturii și a umidității specifice la altitudini joase determină o tendință către bobițe de grindină mai mari, frecvența bobițelor cu diametrul de cel puțin 30 mm urcând cu 37,9–51,8%”.

În același timp, frecvența bobițelor mici de grindină (sub 30 de milimetri) urmează să scadă cu 4,2% până la 12,3%. Părțile planetei cele mai expuse celor mai mari pagube sunt America de Nord, Europa și Asia. Dar nu sunt numai vești proaste: zonele tropicale și subtropicale vor cunoaște o scădere a frecvenței generale a grindinei, deoarece bobițele mai mici se vor topi complet înainte de a atinge solul.