Salarii 2024. Veste bună înainte de Paşte, fondul de salarii a fost majorat cu 105 milioane de lei pentru aceşti bugetari

Salarii 2024. Potrivit unui comunicat al companiei, CA al „Poştei Române” urmăreşte îndeaproape negocierile Contractului Colectiv de Muncă cu Sindicatul Lucrătorilor Poştali din România (SLPR), sindicatul reprezentativ, şi a făcut o serie de precizări în legătură cu conflictul colectiv de muncă şi greva de avertisment „la care au participat 9% din angajaţii companiei”.

„Primul obiectiv al Planului de administrare 2023-2027, asumat de Consiliul de Administraţie şi aprobat de acţionari, este creşterea veniturilor salariaţilor CNPR. În acest sens, pentru anul 2024, în propunerea de BVC înaintată MCID, Consiliul de Administraţie a aprobat o creştere a fondului de salarii la nivelul maxim prevăzut de lege, ceea ce se traduce printr-o majorare de aproximativ 105 milioane de lei”, se menţionează în comunicat.

Conform acestuia, Poşta Română se află într-un proces amplu de modernizare etapizat pe mai mulţi ani, ce implică reorganizări, investiţii în tehnologie, modernizări de procese etc., având ca scop eficientizarea operaţiunilor CNPR. Principalii beneficiari ai procesului de modernizare sunt în primul rând salariaţii CNPR şi apoi clienţii şi cetăţenii României.

„De altfel, ca urmare a efortului echipei de conducere şi al angajaţilor CNPR, anul 2023 se prefigurează a fi cel mai bun an din ultimii 20 de ani! În concluzie, considerăm că doar dialogul constructiv şi realist în vederea încheierii unui CCM al CNPR este în interesul angajaţilor, escaladarea conflictului de muncă fiind artificială şi fără a avea în esenţă o miză legitimă”, susţin reprezentanţii companiei.

Alte articole

Amenzi uriașe pentru angajatorii care nu acordă salariul minim prevăzut de lege. Se schimbă legea

Noi reglementări privind plafonarea salariilor şi indemnizațiilor. Ce categorii de bugetari vor fi afectate

Reacţia acestora vine după ce, în urmă cu câteva zile, pe 20 martie, membrii Sindicatului Lucrătorilor Poştali din România (SLPR) au întrerupt lucrul timp de două ore, în aproape toate oficiile poştale din ţară, ca urmare a grevei de avertisment anunţată de liderii sindicali.

Protestul a avut loc în intervalul orar 8:00 – 10:00, iar membrii SLPR şi alţi afiliaţi ai Blocului Naţional Sindical (BNS) au pichetat sediul central al Companiei Naţionale „Poşta Română” (CNPR). De asemenea, în timpul grevei de avertisment, reprezentanţi ai lucrătorilor poştali au fost prezenţi în faţa sediilor centrale ale Poştei Române din 30 de judeţe.

În acest context, preşedintele Blocului Naţional Sindical (BNS), Dumitru Costin, a declarat pentru AGERPRES că procesul de negociere a noului contract colectiv de muncă din Poşta Română a fost compromis, iar oamenii se pregătesc pentru declanşarea grevei generale la sfârşitul acestei luni, cel târziu la începutul lui aprilie.

Liderul sindical a reclamat, totodată, şi negocierile pe care conducerea Poştei Române le-a purtat cu Sindicatul Naţional Poştă şi Curierat (SNPC).

Principalele revendicări ale BNS şi SLPR vizează o creştere salarială de 400 de lei net pentru angajaţii Poştei Române şi o majorare a sporurilor de loialitate cu un procent între 5% şi 10%.

Citeşte şi

Vacanţă pentru elevi de Paştele catolic. Zile libere în perioada 29 martie – 2 aprilie
Poşta Română este unul dintre cei mai mari jucători cu capital de stat de pe piaţa economică naţională, aflându-se într-un permanent proces de modernizare, eficientizare şi optimizare, în vederea atingerii statutului de companie agilă, întotdeauna armonizându-şi activitatea în raport cu nevoile clienţilor.

De 162 de ani, Compania Naţională „Poşta Română” se reinventează permanent, într-o Românie în care durata medie de viaţă a companiilor nu depăşeşte 10 ani, conform cifrelor oficiale.

Salarii 2024. Creşteri frumoase pentru bugetari în an electoral. Cu cât s-au mărit lefurile angajaţilor la stat din ianuarie

Salarii 2024. Numărul posturilor ocupate în instituții și autorități publice a crescut anul trecut cu 13.871 și a ajuns, la final de decembrie 2023, la 1.292.559, potrivit calculelor pe baza datelor la decembrie și a celor anterioare, de care dispune Profit.ro. Creșterea cu numai 13.871 vine după c,e pentru primele 11 luni, avansul numărului de bugetari era de 16.542, dar o scădere de 2.671 de posturi în decembrie, determinată în principal de un minus de 2.449 de posturi la MAI, a mai temperat evoluția.

Şi salariile au crescut salariile la stat în 2024, iar unii angajati din sectorul bugetar vor beneficia de o alta majorare salariala, conform noilor reglementari stabilite de guvern.

Ordonanta Trenulet, publicata recent in Monitorul Oficial, aduce modificari importante in domeniul salarizarii bugetarilor, reflectand o viziune strategica asupra cheltuielilor publice si a consolidarii fiscale.

Salarii 2024. Impactul Ordonantei Trenulet asupra salariilor bugetarilor

Ordonanta Trenulet nu se limiteaza doar la ajustarea salariilor, ci include un set complex de masuri fiscal-bugetare. Aceste masuri vizeaza, pe langa cresterea salariilor, consolidarea fiscala si combaterea evaziunii fiscale, subliniind angajamentul guvernului catre o gestionare prudenta a resurselor.

Din ianuarie 2024, bugetarii vor avea parte de o crestere salariala de 5%, un pas semnificativ in imbunatatirea conditiilor lor de munca. Aceasta majorare se aplica salariului de baza, reflectand un progres in recunoasterea si valorizarea contributiei lor la functionarea serviciilor publice, scrie manager.ro

Salarii 2024. O atentie speciala este acordata cadrelor didactice, care se bucura de o crestere salariala medie de 20%, impartita in doua transe. Aceasta abordare puncteaza recunoasterea esentiala a rolului educatiei in societate si incurajeaza dedicarea si profesionalismul in acest sector vital.

Salarii 2024. Ligia Deca anunţă plata profesorilor „în funcţie de performanţă”

Pe langa aceste cresteri generale, ordonanta stabileste si parametri pentru sporuri, indemnizatii si alte elemente ale pachetului salarial, mentinandu-le la nivelurile stabilite in decembrie 2023. Aceasta masura asigura stabilitate si predictibilitate pentru angajatii sectorului public.

Salarii 2024. Ordonanta recunoaste si valorizeaza contributia specialistilor cu titlul stiintific de doctor, oferindu-le o indemnizatie motivanta. Aceasta indemnizatie reprezinta 50% din salariul de baza minim brut pe tara si este acordata doar daca activitatea lor corespunde domeniului si criteriilor stabilite, promovand astfel excelenta in cercetare si inovare.

Ordonanta Trenulet marcheaza un pas important in evolutia salarizarii bugetarilor, subliniind angajamentul guvernului catre o abordare echilibrata si sustenabila. Aceste schimbari reflecta nu doar o recunoastere a muncii angajatilor din sectorul public, ci si o strategie de imbunatatire a eficientei si efectivitatii serviciilor oferite cetatenilor.

Intr-un context economic dinamic, adaptarea si actualizarea constanta a politicilor salariale sunt esentiale pentru a asigura o administratie publica performanta si responsabila. Astfel, Ordonanta Trenulet reprezinta un model de urmat in gestionarea resurselor umane din sectorul public, punand bazele pentru o evolutie pozitiva si stabila in anii ce urmeaza.

Salarii 2024. Majorări de peste 20% în Sănătate. Ce salarii vor primi asistenții medicali și medicii

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a subliniat că Ordonanța de Urgență adoptată de Guvernul României joi, care vizează majorarea salariilor de bază ale personalului medical, aduce beneficii semnificative, inclusiv o creștere de 30% pentru asistenții medicali și de 8% pentru medici, aceste majorări fiind acordate în două etape, în lunile martie și iunie.

„Majorarea de 30% pentru asistenții medicali, alături de cei 5% deja acordați la începutul anului, înseamnă o creștere totală de 35%, ceea ce reprezintă o îmbunătățire substanțială. Personalul TESA va primi o majorare de 20%, iar personalul auxiliar – de 25%. În ceea ce privește medicii, care au beneficiat deja de mărirea salariilor începând cu 2018, în afară de cei 5% acordați la începutul acestui an, aceștia vor primi o majorare de 8%”, a declarat ministrul Rafila într-un interviu la Antena 3.

Capcana din noua lege a salarizării. Cine câştigă, cine dă mai mult impozit la stat
Ministrul Sănătății a subliniat că, deși întotdeauna există persoane nemulțumite, Guvernul a demonstrat o deschidere maximă în îmbunătățirea condițiilor salariale ale personalului medical în ciuda constrângerilor bugetare existente.

„Consider că aceste majorări sunt echitabile și reflectă buna credință și determinarea Guvernului și a Ministerului Sănătății de a îmbunătăți condițiile salariale pentru personalul medical. Avem o creștere semnificativă, între 20 și 35%, în funcție de categoria profesională. Este o remunerație corectă”, a adăugat Rafila.

În continuare, ministrul a subliniat necesitatea dezvoltării unor criterii de plată bazate pe performanță, evidențiind diferențele între volumele și complexitatea intervențiilor medicale.

„Trebuie să găsim modalități de a recompensa performanța în funcție de cantitate și complexitatea intervențiilor. Nu putem trata egal un chirurg care efectuează câteva operații într-o lună și unul care efectuează mai multe intervenții pe zi. Performanța în medicină trebuie să fie evaluată și recompensată corespunzător. Aceasta este o direcție importantă pentru viitor”, a concluzionat ministrul Alexandru Rafila.

Din cele 1,289 milioane de posturi, 822.948 sunt în administraţia centrală şi 466.457 în administraţia locală.

Cei mai mari angajatori din sectorul public pe final de 2023 au fost:

Ministerul Educaţiei – 300.124 posturi ocupate și alte 68.541 posturi în unităţi de învăţământ superior de stat.
Sistemul public de sănătate – 172.921: 81.116, finanţate prin FNUASS (Casa Națională de Asigurări de Sănătate), 146.503, prin reţeaua autorităţilor locale și 18.302, prin Ministerul Sănătăţii.
Ministerul Afacerilor Interne – 124.348.
Ministerul Apărării Naţionale – 71.555.
Ministerul Finanţelor – 24.906.

Situația creșterii aparatului bugetar pentru guvernele ultimilor ani guvernul Ciolacu – medie de 1.264 posturi ocupate în plus pe lună guvernul Ciucă – medie de 1.383 guvernul Cîțu – medie de 835 guvernele Orban I și II – medie de 988 guvernele Grindeanu, Tudose și Dăncilă – medie lunară de 1.336 de posturi în plus

Urmarește RomaniaTV.net și pe