Salariul minim ar putea creşte pentru anumiţi angajaţi, inclusiv la stat. Proiectul a revenit în Parlament

Curtea Constituțională a României a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că proiectul de Lege privind stabilirea coeficienților minimali de ierarhizare privind salarizarea personalului la nivel național este neconstituțional, în ansamblul său.

Fiind neconstituțional în ansamblul său, acesta a fost retrimis la Senat pentru reexaminare și punere în acord cu decizia CCR.

Analizând motivele care au stat la baza Deciziei CCR se poate observa că nu ierarhizarea în sine este neconstituțională, ci nerespectarea normelor de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Curtea a apreciat că dispozițiile legii analizate prevăd măsuri cu implicații asupra bugetului de stat, iar solicitarea informării Guvernului este obligatorie. Deși această obligație a fost îndeplinită, cel puțin în ceea ce privește transmiterea documentelor, totuși, a fost omisă o altă prevedere legală, precizează sursa citată. Această prevedere indica explicit și limitativ că relația dintre autoritățile menționate se realizează prin intermediul președinților Camerei Deputaților, Senatului sau comisiilor parlamentare.

Alte articole

Ce prevede ultima formă a proiectului Legii salarizării. Coeficienți unici între 1 și 8, regimuri speciale pentru apărare, justiție, diplomație și sănătate, dar și excepții care pot depăși plafonul general DOCUMENT

Condiția pusă de Ilie Bolojan pentru majorarea salariilor angajaților din Energie

În cazul Legii privind stabilirea coeficienților minimali de ierarhizare privind salarizarea personalului la nivel național, adresa înaintată secretarului general al Guvernului fiind semnată, contrar prevederilor constituționale și dispozițiilor Regulamentului Senatului, de către secretarul general al Senatului și nu de către președintele acestei Camere.

Așa cum a statuat CCR prin Decizia nr. 331/2019 (paragraful 46), condiția impusă de norma constituțională reprezintă o cerință de validitate a actului prin care se solicită informarea, astfel că neîndeplinirea ei afectează însăși existența actului.

O altă problemă de constituționalitate a reprezentat-o neindicarea sursei de finanțare, iar din momentul în care Curtea Constituțională a stabilit că există implicații asupra bugetului de stat, această condiție devine obligatorie.

Totodată, Curtea Constituțională a reținut că stabilirea sursei de finanțare și insuficiența resurselor financiare din sursa astfel stabilită sunt două aspecte diferite: primul aspect este legat de imperativele art.138 alin. (5) din Constituție, iar al doilea nu are caracter constituțional, fiind o problemă exclusiv de oportunitate politică.

În aceste condiții și în situația în care aspectele neconstituționale vor fi corectate în cadrul procesului legislativ, proiectul de Lege privind stabilirea coeficienților minimali de ierarhizare privind salarizarea personalului la nivel național poate fi adoptat în viitor.

Citeşte articolul complet pe Avocatnet.ro