Salariul minim este noul măr al discordiei din Coaliţia de guvernare. Fostul ministru al Muncii, Marius Budăi, susține că salariul minim trebuie majorat, în contextul în care creșterea TVA a afectat puternic veniturile românilor, iar puterea de cumpărare a celor plătiți cu minimul pe economie s-a erodat semnificativ.
Într-o intervenție telefonică la România TV, Budăi a arătat că statul ar trebui să ia măsuri de protecție socială reale, în special pentru cei aproximativ un milion de români care trăiesc din salariul minim.
„Cei 300 de lei din salariul minim trebuie scutiți de taxe, astfel încât statul să își protejeze cetățenii. Dar, dincolo de asta, salariul minim trebuie majorat”, a declarat fostul ministru.
„Nu e o presiune pe buget. Din contră, ar aduce bani la stat”
Marius Budăi a respins ideea că majorarea salariului minim ar pune presiune pe bugetul de stat. Din contră, susține acesta, măsura ar putea genera venituri suplimentare prin consum și colectare mai bună.
„Nu vorbim de o măsură care să afecteze bugetul. Vorbim de aproximativ un milion de oameni a căror putere de cumpărare a fost erodată. Dacă le crești veniturile, automat se întorc bani la buget”, a explicat Budăi.
Fostul ministru a reamintit că PSD a pus pe masă și varianta impozitării progresive, ca soluție de echilibrare fiscală, și a cerut un dialog real pe acest subiect.
„Dacă nu, există și varianta propusă de PSD – impozitarea progresivă. Haideți să ne așezăm la masă și să discutăm serios despre asta”, a spus Budăi.
În contextul discuțiilor privind lipsa unei majorări a salariului minim în 2026, Marius Budăi a făcut trimitere la perioada crizei economice din 2008–2010, când politicile de austeritate impuse României s-au dovedit ineficiente.
„Îmi amintesc, din păcate, perioada 2008–2010, când FMI a insistat pe austeritate. Ulterior, chiar FMI a recunoscut că a fost o greșeală și nu mai recomandă austeritatea în momente economice dificile”, a afirmat Budăi.
Potrivit fostului ministru al Muncii, soluția pentru traversarea actualului context economic dificil nu este reducerea veniturilor populației, ci protejarea investițiilor și sprijinirea mediului privat.
„Nu austeritatea este cea care ne scoate din această dilemă, ci apărarea investițiilor și a IMM-urilor. Așa putem ieși din criză”, a concluzionat Marius Budăi.
Declarațiile vin în contextul în care Guvernul nu prevede, în acest moment, o majorare a salariului minim pentru anul 2026, fapt care a stârnit reacții critice în spațiul public și în rândul opoziției.
Premierul Ilie Bolojan a declarat, miercuri seară, că susţine menţinerea salariului minim de anul viitor la acelaşi nivel, având în vedere situaţia economică din ţară şi măsurile luate până acum care au avut efect asupra firmelor din mai multe domenii.
Premierul Ilie Bolojan a afirmat, miercuri seară, la B1 TV, că au existat două ipoteze de lucru în cadrul şedinţei Consiliului Tripartit de marţi: să se facă o creştere a salariului minim sau să rămână plafonat.
”Niciuna dintre soluţii nu are doar avantaje şi dezavantaje, fiecare are anumite efecte pozitive, dar şi unele negative. În situaţia în care un om are o salarizare la nivelul minim, este evident că orice scumpire îl impactează, îl afectează în mod direct şi creşterea salariului e o formă de a îi asigura o protecţie faţă de creşterei inflaţiei, de exemplu. În acelaşi timp, ca să poţi să ai un salariu, e nevoie ca o societate comercială să funcţioneze în bună regulă şi reprezentanţii patronatelor au argumentat că sunt sectoare întregi care sunt la limita de rentabilitate”, a declarat premierul Ilie Bolojan.
Potrivit acestuia, ”în contextul unei contracţii economice (…) pur şi simplu a creşte salariul minim înseamnă a duce aceste societăţi comerciale într-o zonă de funcţionare care nu mai menţine nişte echilibre financiare, ceea ce ar duce la reduceri de posturi, deci o creştere a salariului minim ar putea să afecteze alte salarii”.
”Concluzia pe care am tras-o în urma acestei discuţii e că între cele două poziţii divergente, una susţinută de sindicate, cealaltă de patronate, unii să crească, ceilalţi să rămână la fel, vom lua o decizie săptămâna viitoare, în aşa fel încât înainte de sărbători să avem o ordonanţă care să clarifice ce regulă se va aplica de anul viitor (…) Opţiunea mea personală este să susţinem o menţinere a salariului minim la nivelul acestui an, pentru că în felul acesta evităm nişte complicaţii care sunt date atât de plafonările salariilor din sectorul public, dar şi de realităţile economice din anumite sectoare”, a mai declarat premierul.
Premierul Ilie Bolojan a transmis, miercuri, în cadrul negocierilor de la Palatul Victoria, cu sindicatele şi patronatele, că majorarea salariului minim ar proteja puterea de cumpărare a angajaţilor cu venituri reduse, însă, ar avea o serie de efecte negative, precum alimentarea spiralei inflaţioniste, creşterea presiunii asupra micilor afaceri, ceea ce ar determina pierderea de locuri de muncă în HORECA, industria mobilei, industria uşoară, precum şi creşterea cheltuielilor de personal în sistemul bugetar.
Până la Crăciun va fi luată o decizie la nivelul Guvernului cu privire la nivelul salariului minim pentru anul viitor.
Ministrul Muncii, Florin Manole, a declarat miercuri, după negocierile de la Guvern pe majorarea salariului minim, că încă mai e spaţiu de negociere, o decizie fiind aşteptată pentru săptămâna viitoare. El a precizat că în acest moment, dacă nu creşte salariul minim, 2 milioane de cetăţeni ar pierde în fiecare lună din puterea de cumpărare dar şi statul ar pierde nişte miliarde de lei, atât în mod direct cât şi în mod indirect, din taxa de consum.
Ministrul Muncii, Florin Manole, a declarat după discuţiile care au avut loc la Palatul Victoria, cu premierul Ilie Bolojan şi sindicatele şi patronatele, pe tema majorării salariului minim, de la 1 ianuarie 2026, că toate părţile şi-au prezentat opiniile şi propunerile iar Ministerul Muncii a argumentat odată, în plus, la masă cu toţi partenerii sociali, nevoia creşterii salariului minim din motive lesne de înţeles, inflaţie crescută, afectarea puterii de cumpărare.
”Suntem totuşi una dintre ţările UE în care se înregistrează sărăcie în rândul muncitorilor, ceea ce mie mi se pare inacceptabil, adică să lucrezi, să ai o muncă decentă, opt ore pe zi, în mod legal şi să nu reuşeşti să faci faţă cheltuielilor zilnice, lunare, de la o lună la alta”, a spus Manole. El a precizat că au fost şi opinii pentru menţinerea actualului nivel al salariului minim pe economie, din partea patronatelor.
”Cred că încă mai e spaţiu de negociere”, a mai spus Florin Manole. Potrivit ministrului Muncii, majorarea salariului minim va avea un impact pozitiv în sensul creşterii coletării la buget. ”Sunt foarte puţini salariaţi cu minim pe economie, în sistemul de stat, sau asistenţii persoanelor cu dizabilităţi, aşadar, la sfârşitul calculului, impactul este pozitiv”, a subliniat ministrul.
Întrebat ce va face PSD dacă premierul ignoră această solicitare şi va decide să îngheţe salariul minim la valoarea actuală, Manole a arătat că ”Partidul Social-Democrat a militat pentru creşterea salariului minim şi o va face în continuare, până în ultimul moment al deciziei.
”Suntem într-o coaliţie, fiecare parte are un cuvânt de spus, nu există o parte să fie ignorată. (…) În acest moment, dacă nu creşte salariul minim, în primul rând cetăţenii, 2 milioane de cetăţeni care sunt în intervalul de la 4.050 de lei până la 4.500 de lei, ar pierde în fiecare lună din puterea de cumpărare şi aşa ceva nu trebuie să se întâmple. În al doilea rând, evident, statul ar pierde nişte miliarde de lei, atât în mod direct cât şi în mod indirect, din taxa de consum. Suntem în situaţia în care avem o lege în vigoare, avem suficient de multe argumente pentru respectarea legii, şi argumente economice, şi argumente sociale, orice alt scenariu trebuie argumentat de potenţialul său promotor. Nu sunt eu un promotor”, a spus el.
Bogdan Hossu (Cartel Alfa): I-am atras atenţia premierului că percepţia e că domnia sa urăşte salariaţii şi cetăţenii din România / Pregătim acţiuni de protest, ne vom adresa şi preşedintelui, pentru medierea conflictului

Bogdan Hossu, liderul Cartel Alfa, a declarat miercuri, după negocierile de la palatul Victoria, cu premierul Ilie Bolojan, pe majorarea salariului minim, că i-a atras atenţia premierului că percepţia e că domnia sa urăşte salariaţii şi cetăţenii din România şi că măsurile sunt luate tendenţios, pentru a-i abrutiza şi că protejează în continuare companiile. Hossu a anunţat că sindicatele pregătesc mişcări de protest şi se vor adresa şi Administraţiei Prezidenţiale, pentru o mediere din partea şefului statului.
”Am constatat şi am subliniat că, în condiţiile actuale, vor să legifereze, prin lege, de fapt evaziunea fiscală în structura bugetului de stat, pentru că, practic, să ai o treime din salariaţi la salariul minim, înseamnă că, în momentul respectiv, nu poţi să ai pretenţia unei creşteri economice, şi este clar o evaziune fiscală care este susţinută în principal de întreprinderile mici şi mijlocii care sunt interesate să-şi maximalizeze profitul pentru propriile companii. Nu în ultimul rând, i-am atras atenţia premierului că percepţia, cel puţin care mi se transmite din partea colegilor mei, e că domnia sa urăşte salariaţii şi cetăţenii din România, şi că măsurile sunt luate tendenţios, pentru a-i abrutiza şi, de fapt, protejează în continuare companiile cu capital privat şi de stat”, a spus Preşedintele Confederaţiei Naţionale Sindicale Cartel Alfa, Bogdan Hossu.
Ce se întâmplă dacă primești salariul minim sau lucrezi part-time. Câți bani pierzi la pensie
Bogdan Hossu a confirmat că sindicatele pregătesc mişcări de protest şi a anunţat că se vor adresa şi Administraţiei Prezidenţiale, pentru că este urgent nevoie de medierea preşedintelui României, conform prevederilor constituţionale, pentru a rezolva problema conflictului care există şi care va escalada de la o zi la alta.
Preşedintele Cartel Alfa a mai spus că săptămâna viitoare Guvernul va lua o decizie pe majorarea salariului minim.
”Nu există nici o justificare să nu crească, mai ales că creşterea salariului minim nu aduce decât beneficii, adică venituri suplimentare, la bugetul de stat. (..) I-a mai sublinat odată şi astăzi, că măsurile pe care le ia, le ia împotriva cetăţenilor de rând şi a salariaţilor, nu le ia şi pentru decidenţii politici, şi pentru companiile sau societăţile cu capital integral sau de stat”, a precizat Hossu.
Hossu a mai spus că sindicatele i-au cerut premierului ca ordonanţa Trenuletul să fie trecută prin Consiliul Naţional Tripartit pentru dialog social.
”Guvernul doreşte să o scoată înainte de Crăciun, deci ar trebui să fie obiectul unei discuţii în cadrul Consiliului Naţional Tripartit”, a precizat liderul Cartel Alfa.