Salariul mediu net a crescut într-un ritm tot mai slab: de la aproape 10% în luna martie, la doar 4,4% în luna august. Aceasta este cea mai redusă dinamică de după primele luni ale pandemiei de COVID-19 și una dintre cele mai slabe din ultimul deceniu. În același timp, inflația a urcat aproape de 10% pe fondul creșterii prețurilor la energie și al majorării taxelor de consum, ceea ce a amplificat presiunea asupra veniturilor reale ale populației.
Potrivit Profit.ro, ajustat cu inflația, salariul mediu net a înregistrat în august o scădere de 5% față de aceeași lună a anului trecut, nivel comparabil cu perioada 2010–2011, când combinația dintre tăierile salariale din sectorul bugetar și creșterea TVA a dus la o contracție severă a veniturilor reale.
„Scăderea poate fi explicată prin erodarea puterii de cumpărare a consumatorilor, deoarece dinamica anuală a salariului real a intrat în teritoriul negativ începând cu luna iulie, din cauza inflației în creștere și a temperării creșterii salariilor nominale”, arată Anca Negrescu și Alexander Ragea, economiști ai UniCredit Bank România.
Efectele acestei scăderi a puterii de cumpărare sunt deja vizibile în economie. Consumul a înregistrat o contracție de 4% în termeni reali în luna august, un semnal puternic al reducerii cererii interne, care a fost în ultimii ani motorul principal al creșterii economice.
Comparativ cu 2010, actuala criză a veniturilor nu este determinată de tăieri salariale directe, însă efectul este asemănător. De la 1 ianuarie 2025, salariile bugetarilor au fost înghețate, reducând presiunea asupra bugetului, dar fără a produce o revenire decisivă: deficitul bugetar rămâne estimat la 8,4% din PIB pentru acest an. Spre deosebire de acum 15 ani, guvernul nu a apelat la reduceri masive de lefuri, dar a eliminat o parte din sporuri, ceea ce a dus la scăderi de 0,3% în administrație și 0,8% în sănătate față de august 2024.
Rata inflației a fost de 9,9% în septembrie, menținută ridicată de scumpirea serviciilor, în timp ce recolta de toamnă a temperat creșterea prețurilor la legume și fructe. Economiștii băncilor comerciale și Banca Națională a României estimează o scădere treptată a inflației în lunile următoare, impulsionată de cererea mai redusă și de efectul de bază din vara anului viitor.
„Fundamental, încetinirea consumului și creșterea salariilor rămân principala forță dezinflaționistă”, arată economiștii ING Bank România, Valentin Tătaru și Ștefan Posea.
Ei notează scăderea vânzărilor cu amănuntul și moderarea salariilor la un nivel „foarte scăzut dintr-o perspectivă istorică, adesea asociat cu dificultăți economice”.
Banca Comercială Română estimează că vârful de inflație a fost atins în septembrie, iar rata nu va depăși pragul de 10% în 2025. „La sfârșitul lunii martie a anului viitor, plafonarea prețurilor la gazele naturale și plafonarea adaosurilor comerciale pentru unele produse alimentare de bază urmează să expire. Aceste două evenimente reprezintă, în opinia noastră, principalele surse de incertitudine și ar putea aduce un anumit risc de creștere pentru previziunile noastre de la sfârșitul anului”, notează Vlad Ioniță, economist la BCR.
Pe piața muncii, presiunile rămân ridicate. Bugetarii reprezintă 25% din totalul celor 5,2 milioane de salariați activi, iar înghețarea veniturilor lor afectează semnificativ dinamica generală. În industria prelucrătoare, unde lucrează circa 1 milion de angajați, salariile au crescut cu 6,5% în ultimul an în termeni nominali, dar au scăzut cu 3,1% în termeni reali. UniCredit estimează că salariul real va scădea cu 1,9% și în 2026.
Aceste evoluții au implicații importante pentru economie. În ultimii ani, consumul intern a fost principalul motor al creșterii PIB, de multe ori alimentat de importuri. Chiar și în trimestrul al doilea din acest an, când economia a crescut cu doar 0,3%, consumul populației a avut o contribuție pozitivă de 0,5 puncte procentuale. Acum, analiștii estimează că investițiile, în special cele finanțate din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), vor deveni principala sursă de creștere economică.
Piața muncii resimte deja efectele acestei răciri economice. Rata șomajului a crescut de la 5,2% în primăvara lui 2024 la peste 6% în vară, scăzând ușor la 5,9% în august. În același timp, salariul mediu net exprimat în euro a crescut cu doar 2,6% față de august 2025, ajungând la 1.063 de euro, în contextul deprecierii leului.
Privind înapoi, efectul inflației este semnificativ. Între ianuarie 2020 și august 2025, inflația cumulată a fost de 53%, în timp ce salariul mediu net în lei a crescut nominal cu 69% (59% în euro), ceea ce se traduce într-un avans real de puțin peste 10%. În contrast, comparativ cu ianuarie 2015, când inflația era redusă, salariile au crescut cu 210% în lei și 174% în euro, rezultând un câștig real de 85% în lei.
Perspectivele rămân incerte. Analiștii avertizează că expirarea măsurilor de plafonare a prețurilor la energie și alimente de bază în primăvara anului viitor ar putea complica revenirea economică. În plus, de la 1 ianuarie intră în vigoare noi majorări de taxe pentru companii, ceea ce ar putea influența piața muncii și deciziile de angajare.