Salvaţi Copiii: Cei mai mulţi copii care au primit mesaje sexuale pe internet sunt din România

„Salvaţi Copiii” a marcat, marţi, Ziua Siguranţei pe Internet în România atragând atenţia că rezultatele cercetărilor naţionale şi europene recente indică o situaţie gravă pentru România, potrivit Mediafax.

Studiile realizate arată că 62 la sută dintre părinţii din România nu monitorizează activitatea copilului, procentul fiind mai ridicat decât media UE (49 la sută) şi doar 4,9 la sută dintre părinţii români cunosc mijloace de filtrare sau blocare a conţinuturilor dăunătoare, comparativ cu media europeană de 29 la sută.

Cercetarea realizată în cadrul programului Virtual Stages Against Violence, desfăşurată în Germania, Austria, Italia şi România, a evidenţiat că 90 la sută dintre tinerii din România au un cont pe cel puţin o reţea de socializare, ocupând primul loc dintre cele patru ţări, însă doar 41 la sută dintre aceştia au un profil securizat, clasând ţara noastră pe ultimul loc, faţă de media europeană de 58 la sută.

De asemenea, 40 la sută dintre copii au declarat că au fost hărţuiţi online cel puţin o dată, media europeană fiind de 20 la sută, iar 73 la sută dintre copii îşi caută prieteni pe Internet, adăugând persoane necunoscute în listele create pe reţelele de socializare.

Alte articole

Ozana Barabancea nu se implică în viața sentimentală a copiilor săi: „Important este să fie amândoi fericiți. Nu contează dacă eu o plac sau nu”

Carte de identitate pentru copiii sub 14 ani, inclusiv pentru nou-născuți. Cât timp este valabil documentul

La studiu au participat 377 de adolescenţi cu vârste cuprinse între 14 şi 16 ani, 528 de părinţi şi 178 de profesori ai adolescenţilor participanţi la studiu.

Cercetarea demonstrează că 87,3 la sută dintre adolescenţii chestionaţi folosesc zilnic internetul, 7,3 la sută dintre aceştia o dată sau de două ori pe săptămână şi doar 2,7 o dată, de două ori pe lună sau mai rar.

Activitatea cea mai frecventă a adolescenţilor intervievaţi constă în „vizitarea unei reţele de socializare”, 73,7 la sută din întregul eşantion făcând acest lucru zilnic sau aproape zilnic.

În ceea ce priveşte informaţiile personale, 80 la sută dintre respondenţi îşi dau date ca vârsta, şcoala la care învaţă, numele de familie, poze, în timp ce un procent mai mic îşi face publică adresa sau numărul de telefon.

„În schimb, 22,7 la sută dintre adolescenţii români intervievaţi îşi fac publică adresa, comparativ cu 14,7 la sută dintre italieni, şase la sută dintre austrieci şi 4,8 la sută dintre germani. Acelaşi lucru se întâmplă şi cu numărul de telefon, 15,9 la sută dintre românii intervievaţi făcându-l public, în comparaţie cu 11,6 la sută dintre italieni, 4,8 la sută dintre austrieci şi germani”, mai rezultă din studiu.

În ceea ce priveşte reţelele de socializare, 88,1 la sută dintre toţi copiii chestionaţi au un profil pe o reţea de socializare, acest procent crescând pentru copiii români la 90 la sută.

„În ceea ce priveşte primirea sau trimiterea de mesaje sexuale, aproape jumătate dintre adolescenţii austrieci au fost implicaţi în astfel de activităţi, acest procent scade la 35,6 la sută în cazul italienilor, dar creşte îngrijorător în rândul respondenţilor români până la 71 la sută”, mai rezultă din cercetarea prezentată de „Salvaţi Copiii”.

Vizitarea websiturilor nesigure este o activitate rară pentru austrieci (procente cuprinse între cinci şi 12 la sută), în timp ce în alte ţări aceasta este mult mai frecventă: 20,2 la sută dintre adolescenţii italieni, 28,7 la sută dintre românii intervievaţi.