Salvaţi Copiii – Mai puţin de jumătate dintre părinţii care muncesc în străinătate revin acasă de sărbători, unde îi aşteaptă copiii lor

Studiu Salvaţi Copiii România. Mai puţin de jumătate dintre părinţii care muncesc în străinătate revin acasă de sărbători, unde îi aşteaptă copiii lor, şi doar 41% s-ar întoarce definitiv în ţară dacă ar fi impulsionaţi de îmbunătăţirea sistemului medical şi de un climat socio-politic stabil, arată o anchetă realizată de organizaţia Salvaţi Copiii România.

Deşi procentul copiilor în cazul cărora există o perspectivă a mutării în străinătate, alături de părinţi, este redus (doar 7%), foarte mulţi dintre părinţii plecaţi nu intenţionează nici să se întoarcă definitiv în România (41%), arată datele unei anchete sociologice derulate de Salvaţi Copiii România, în rândul persoanelor în grija cărora au rămas copiii, beneficiari ai programelor organizaţiei.

Protest anti-certificat la Parlament. Manifestanţii au rupt cordonul de jandarmi şi a intrat în curtea Parlamentului. George Simion: „Acest certificat va paraliza întreg statul român. Ne încalcă dreptul la muncă”. Arafat: Acolo devin focare de răspândire a virusului
Printre motivele care i-ar face să revină acasă se numără locurile de muncă, îmbunătăţirea sistemului medical şi climatul socio-politic stabil.

Pentru 40% dintre copiii rămaşi în ţară, există certitudinea că părintele sau părinţii plecaţi vor rămâne departe de casă de Crăciun, în vreme ce 41% dintre ei ştiu că îşi vor vedea părinţii de Sărbători.

Alte articole

Serviciu militar obligatoriu pentru românii din Diaspora. Care sunt condițiile în care pot fi chemați „la arme”

Salarii 2025. Cum a reacționat un român din Germania, când a văzut cât câștigă un mecanic în București: „Acum plec”

Diferenţa este reprezentată de cazuri în care părinţii nu luaseră încă o decizie fermă legată de petrecerea sărbătorilor.

Datele anchetei vizează aspecte complexe

Un aspect important îl reprezintă pe ce se cheltuiesc banii primiţi de la părintele/ părinţii plecaţi. Dintre destinaţiile asociate cu nevoile copilului, cel mai frecvent indicată este reprezentată de alimente – 71% din cazuri, urmată de educaţie (rechizite, meditaţii, transport etc) – 60% din eşantion – şi cheltuieli locative (chirie, utilităţi, rate pentru achiziţia sau construcţia locuinţei) – 51%.

Nevoile legate de sănătate (medicamente, controale medicale, tratament sau terapii) au fost indicate de 39% dintre respondenţi, în timp ce cheltuielile care ţin de accesul copiilor la recreere şi activităţi de timp liber (jucării, tabere/excursii, hobby-uri, activităţi sportive, culturale sau artistice) apar în cazul a mai puţin de un sfert dintre copii (22%).

Raed Arafat: „Certificatul verde nu va mai fi valabil fără doza a treia. La colindat, cu mască, iar la bunici doar testaţi”
De asemenea, 26% dintre răspunsuri indică faptul că banii primiţi sunt cheltuiţi pentru alte destinaţii asociate nevoilor copilului, în timp ce, în 1 din 10 cazuri, sumele primite de la părinţii plecaţi merg şi spre alte destinaţii, neasociate nevoilor copiilor.

Intenţia de a lua copilul în străinătate (emigrare definitivă) este un alt aspect. Perspectiva unei mutări definitive în străinătate, alături de părintele/ părinţii plecaţi, apare doar în cazul a 7% dintre copiii din eşantion. Pentru marea majoritate a cazurilor (79%) nu există o astfel de perspectivă, diferenţa fiind reprezentată de situaţiile în care părinţii nu au luat încă o decizie în acest sens.

Deşi procentul copiilor în cazul cărora există o perspectivă a mutării în străinătate alături de părinţi este redus (doar 7%), este observat că foarte mulţi dintre părinţii plecaţi nu intenţionează nici să se întoarcă definitiv în România (41%), în timp ce 38% au o astfel de intenţie, iar în celelalte cazuri nu s-a luat încă o decizie în acest sens.

Ce i-ar aduce pe părinţi înapoi în ţară, alături de copiii lor: dintre factorii care ar putea contribui la luarea unei decizii de  întoarcere definitivă în ţară, cel mai frecvent invocat ţine de piaţa muncii (locuri de muncă, condiţii de salarizare) – 39%, urmat de îmbunătăţirea sistemului de sănătate (24%) şi de ameliorarea climatului social general/vieţii politice (20%).

Eventualele îmbunătăţiri ale infrastructurii sau ale sistemului de educaţie par a avea o greutate mai redusă în influenţarea deciziei părinţilor de a se întoarce definitiv în România (cu 17, respectiv 13 procente).

Mai mult de 75.800 de copii, rămaşi în grija rudelor sau a unui părinte

Datele pentru această anchetă au fost culese în luna decembrie 2021, pe un eşantion format din persoanele în grija cărora au rămas 855 de copii cu părinţii plecaţi la muncă în străinătate, beneficiari ai programelor organizaţiei Salvaţi Copiii.

Mai mult de 75.800 de copii se află în grija rudelor sau a unui părinte, în ţară, în urma migraţiei economice a părinţilor, arată statisticile oficiale , care includ doar copiii aflaţi în evidenţa serviciilor publice de asistenţă socială.

Cei mai mulţi copii rămaşi singuri acasă sunt în judeţele: Suceava – 7216, Botoşani – 5421, Iaşi – 4448, Bacău – 3569, Neamţ – 3527, Prahova – 3515, Vaslui – 3220, Galaţi – 2879, Maramureş – 2836 şi Constanţa – 2833.

Organizaţia Salvaţi Copiii a creat servicii sociale specializate adresate atât copiilor, cât şi părinţilor lor şi persoanelor în grija cărora au rămas copiii, începând cu anul 2010, prin intermediul a 17 programe locale. Peste 9.800 de copii şi 6.850 de adulţi, persoane în grija cărora au rămas sau părinţi, au beneficiat până acum de servicii de intervenţie directă.

Mai mult de 124.000 de persoane, părinţi, copii şi specialişti, au fost informate cu privire la impactul negativ pe care plecarea părinţilor îl are asupra copiilor rămaşi acasă, precum şi cu privire la obligaţiile ce le revin părinţilor la părăsirea ţării.