SAMBATA MARE: Spre deosebire de Crăciun, pentru Paşti nu se pregătesc prea multe feluri de mâncare. Principala grijă a oamenilor, înaintea Paştilor, este aceea de a-şi primeni hainele, fiecare gospodină trebuind să aibă o cămaşă nouă, cusută în mod special, iar bărbaţii măcar o pălărie nouă.

Momentul ritual al facerii pascăi, în Sâmbăta Paştilor, amplasat şi în Joia Mare, capătă frecvent valenţe magice deosebite, prin plasarea într-o cosmogonie originală a gospodinei: fie că trimite la naşterea lui Iisus, fie la moartea lui (prin forma care i se dă aluatului), femeia căpătând astfel, prin repetarea unor gesturi foarte vechi, o putere deosebită, care poate să fie valorificată şi în gospodărie (ungerea pomilor cu aluat, pentru a le asigura rodirea, semănarea vegetaţiei din grădină în această zi, pasca specială realizată pentru vite etc.). 

Alte Articole

Dana Nălbaru este bucuroasă că a făcut asta cu mâna ei: ...

Mircea Geoană, anunț de ultimă oră despre candidatura sa ...

Un profesor ieșit din comă spune că a fost în anul 3906 și ...

Cel de-a doilea mare moment ritual este dat de ajunul marii sărbători. Este noaptea când se deschid cerurile, când ard comorile şi când, în general, practicile magice de orice fel sunt la ele acasă.

Sâmbătă seara fiecare gospodină îşi pregăteşte cu grijă coşul ce urmează a fi dus la biserică pentru sfinţire. În el aşterne un ştergar curat şi aşează o lumânare albă, apoi ouă roşii, pască, cozonac, ouă încondeiate, o bucată de slănină, muşchi de porc, şuncă special preparată, zahăr, făină, salată de hrean cu sfeclă roşie fiartă, sare, câţiva căţei de usturoi, o ramură de busuioc, cârnaţi, un miel din aluat copt într-o formă specială etc.

Totul se acoperă cu cel mai frumos ştergar pe care îl are gospodina, semn de preţuire a sărbătorii pascale, dar şi de mândrie personală. 

„În Sâmbăta cea Mare este ceva deosebit la Sfânta Liturghie a Sfântului Vasile cel Mare’, spunea părintele Teofil Părăian într-un interviu realizat la Mănăstirea Sâmbăta de Sus în 8 martie 1998, ‘în loc de imnul heruvimic pe care îl cunoaştem şi pe care îl cântăm în zilele obişnuite când se face Sfânta Liturghie, avem o alcătuire care se cântă numai în vremea Sâmbetei celei Mari, numai în ziua Sâmbetei celei Mari, şi anume: ‘Să tacă tot trupul omenesc şi nimica pământesc întru sine să nu gândescă că Împăratul împăraţilor, Domnul domnilor se junghie şi se duce să se dea de mâncare credincioşilor şi merg înaintea Lui toate cetele îngereşti, heruvimii cei cu ochi mulţi, serafimii cei cu câte şase aripi, feţele acoperindu-şi şi cântând cântarea: aliluia, aliluia, aliluia”. Prin aceste cuvinte se arată semnificaţia Sâmbetei celei Mari, adică se arată că Cel care era în mormânt cu trupul, în iad cu sufletul, în Rai cu tâlharul, nu este înmormântat întru neputinţă, ci este înmormântat cu bunăvoinţa Lui, ca o jertfă adusă de El pentru mântuirea oamenilor”.

Din ziua de sâmbătă dimineaţa, veşmintele preotului şi acoperămintele bisericii se schimbă cu cele de culoare luminoasă, iar credincioşii finalizează pregătirile pentru sărbătoarea cea mare, Învierea Domnului.

Înainte de miezul nopţii acestei zile începe slujba Învierii Domnului, Sărbătoarea sărbătorilor, cu Canonul Sâmbetei celei Mari; la începerea Vecerniei Învierii, în biserică este întuneric deplin. La miezul nopţii, preotul ia lumină de la candela de pe Sfântul Altar şi o dă mai departe credincioşilor, zicând de trei ori: ‘Veniţi de primiţi lumină !’. Apoi, cu preotul în frunte, credincioşii ies din biserică în procesiune cântând ‘Învierea Ta, Hristoase Mântuitorule, îngerii o laudă în ceruri şi pe noi pe pământ ne învredniceşte cu inimă curată să Te mărim’. Afară, preotul citeşte evanghelia Învierii de la Matei 28, 1-16, dă binecuvântarea şi cântă pentru prima oară Troparul Învierii: ‘Hristos a înviat din morţi cu moartea pe moarte călcând şi celor din morminte viaţă dăruindu-le.’. Slujba continuă cu Canonul Învierii, stihirile Învierii şi ale Paştilor, apoi Sfânta Liturghie.

SÂMBATA MARE, superstiţii şi obiceiuri

– în Sâmbăta Mare femeile pregătesc majoritatea mâncărurilor şi fac ultimele retuşuri pentru hainele cele noi ce vor fi purtate în zilele de Paşti. Se sacrifică mieii.

– de Paşti se spune că femeile trebuie să aibă măcar o camaşă nouă, iar bărbaţii măcar o pălărie.

– începând de luni şi până sâmbătă se îmbracă haine de doliu. În ziua de Învinere se schimbă hainele cu altele noi, albe.

– Daca vrei sa iti implineasca cele mai arzatoare dorinte, nu trebuie sa dormi cu nici un chip in noaptea de Sambata Mare, intrucat atunci cand se deschid cerurile si Domnul poate vedea si darui inlauntrul fiintei tale.

– Daca te impiedici in timp ce te indrepti catre slujba de Inviere, se spune ca vei avea un an greu si plin de incercari.

– ouăle de Paşti apără de ghinioane, iar coaja lor, îngropată în pământ, apără vitele de deochi. Fetele nemăritate dacă păstrează cojile grăbesc căsătoria.

SÂMBATA MARE: Află şi tu care sunt cele mai nonconformiste metode pentru vopsitul ouălor şi impresionează-ţi invitaţii cu ornamentele tale geniale!

1. Ouă cu sclipici

După ce ai fiert ouăle la intensitatea dorită, aplică pe ele un clei special sau un lipici alimentar şi presară-le cu sclipici. Poţi opta pentru varianta uni, poţi amesteca mai multe feluri de sclipici pentru a obţine ouă multicolore sau poţi chiar să creezi modele cu ajutorul mai multor nuanţe de sclipici colorat.

2. Ouă cu biluţe colorate

Procedeul de decorare este asemănător cu cel al „vopsirii” cu sclipici: se fierb ouăle, se ung cu un adeziv special destinat alimentelor şi se aplică biluţele colorate. Poţi alege biluţe din plastic, însă acestea sunt mai costisitoare, sau poţi opta pentru folosirea unor bombonele colorate minuscule, folosite pentru ornarea torturilor sau a prăjiturilor.

3. Ouă vopsite cu ajutorul cravatelor

Dacă vrei ca ouăle tale să aibă un model mai interesant, le poţi colora cu ajutorul cravatelor de mătase, astfel încât imprimeul acestora să se transfere pe ouă. Mătasea este un material foarte fin, care permite acest transfer, spre deosebire de alte textile. După ce ai fiert ouăle, înveleşte-le în câte o cravată şi scufundă-le într-o soluţie compusă din apă fierbinte şi oţet. Lasă-le 2-3 minute în această soluţie, apoi scoate-le şi desfăşoară cravata din jurul lor.

4. Ouă decorate cu aţă colorată

Procedeul pentru ornarea ouălor cu aţă colorată este asemănător cu cel de decorare cu sclipici sau cu bomboane colorate. După ce ai fiert ouăle, aplică adezivul special şi înfăşoară aţă în jurul lor, până le acoperi complet. Poţi folosi mai multe culori de aţă, pentru un efect mai de impact şi poţi chiar crea modele asemănătoare broderiilor.

5. Ouă pictate cu model prin utilizarea unei benzi adezive

După ce ai fiert ouăle şi le-ai şters bine de apă, taie fâşii subţiri de bandă adezivă şi înfăşoară-le în jurul lor în formă de spirală, X sau orice altceva îţi poţi imagina. Scufundă-le apoi în soluţia pentru vopsire, lasă-le timp de câteva minute, şterge-le şi apoi dezlipeşte banda adezivă de pe ele. Dacă nu vrei ca modelul să rămână alb, poţi să le mai scufunzi o dată în vopsea, preţ de doar câteva secunde.

Citeşte mai mult pe eva.ro