Săptămâna de lucru de 4 zile. Weekend de trei zile, vinerea va fi liberă, anunţă comisarul european pentru Muncă

Săptămâna de lucru de 4 zile. Uniunea Europeană (UE) ar trebui să implementeze un program de muncă de patru zile pe săptămână – în sectoarele afectate de o penurie a forţei de muncă – îndeamnă, într-un interviu acordat agenţiei oficiale portugheze de presă Lusa, comisarul european însărcinat cu Munca şi Drepturile Sociale Nicolas Schmit, relatează Euractiv.

”Cred că este un lucru care avansează treptat (…), pentru că noile generaţii au o anumită viziune despre echilibrul între muncă şi viaţa personală”, declară Schmit. ”Eu sunt deschis acestui lucru”, precizează el. Portugalia implementează un proiect-pilot în acest domeniu, însă comisarul subliniază că ”nu există o poziţie comună” a UE asupra unei scurtări a săptămânii de muncă.

”Cred că este un lucru care se va întâmpla în baza unor acorduri între partenerii sociali”, declară el.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Săptămâna de lucru de patru zile, implementată și în România. Care sunt domeniile unde angajații pot avea o zi liberă în plus

Alte articole

Săptămâna de lucru de 4 zile. Vinerea liberă, soluţia la criza forţei de muncă. De când ar urma să fie weekend de trei zile

Săptămâna de lucru de patru zile, ce se întâmplă cu salariile. Soluţia care împacă măsurile de austeritate cu deficitul uriaş de forţă de muncă

El oferă exemplul Germaniei, unde cel mai mare sindicat cere o avansare în implementarea săptămânii de muncă de patru zile şi în care unele companii prezintă soluţii în vederea recrutării de muncitori – şi anume în sectorul transporturilor. ”Problema reducerii timpului de muncă poate fi o modalitate de a atrage” muncitori, declară el.

”Cum unele sectoare întâmpină dificultăţi în a atrage oameni, poate că trebuie să devină mai atractive”, consideră el, subliniind că ”acesta este un lucru care se negociază între partenerii sociali”.

În Uniunea Euroeană (UE), ”cea mai mare problemă nu este atât şomajul”, ci mai degrabă lipsa forţei de muncă. ”Multe sectoare caută cu disperare angajaţi şi nu-i găsesc, pentru că oamenii nu vor să muncească în ele şi nu au competenţele potrivite”, subliniază comisarul european.

”Pe piaţa muncii, avem în continuare nepotriviri mari ale competenţelor”, o situaţie pe care UE este necesar să o abordeze, îndeamnă el.

În Portugalia, în cadrul ”Agendei Muncii Decente”, un proiect pilot urmează să testeze voluntar săptămâna de muncă de patru zile – fără o reducere a salariului.

La bilanţul primei faze a acestui proiect pilot, prezentat în martie, s-a anunţat că, în faza a doua au rămas 46 dintre 99 de companii interesate. Între principalele motive din cauza cărora companiile nu au intrat în faza de pregătire se află perspectivele economice mondiale, nevoia unor investiţii financiare, complexitatea implementării programului.

Zile libere 2023. Săptamâna de lucru de 4 zile şi concediu de odihnă de 30 de zile, este stipulat în Codul Muncii

”Aceasta nu este cea mai bună soluţie a problemei”, au motivat unele companii, iar altele că profitul măsurii ”nu va fi mare”. Majoritatea celor 46 de companii rămase acest proiect guvernamental au până la zece muncitori, iar cinci au peste 1.000 de muncitori.

Principalele domenii de activitate ale companiilor din faza a doua a proiectului sunt consultanţa, ştiinţa, tehnica şi activităţi similare (40%), educaţia, informarea şi comunicarea (câte 15%).

Săptămâna de lucru de patru zile, implementată și în România. Care sunt domeniile unde angajații pot avea o zi liberă în plus

Săptămâna de lucru de patru zile a cucerit tot mai multe țări din Occident, însă în România, acest stil de lucru rămâne o noutate pentru piața muncii. În plan local apar doar câteva anunțuri de angajare care oferă o săptămână de lucru de patru zile și un weekend prelungit.

România a importat cu succes în legislație săptămâna de lucru de patru zile, însă prea puține companii aleg să o și pună în practică.

Prevederile din Codul Muncii permit redistribuirea activității pe durata a patru zile lucrătoare, în loc de cinci, cum este în prezent, însă decizia rămâne în apanajul angajatorilor dacă vor sau nu să reducă numărul de zile lucrate.

”Săptămâna de lucru de patru zile este o noutate pentru piața muncii din România și foarte multe companii încă privesc cu reticență acest program. Dacă ne uităm în trecut, la fel erau privite și modul de lucru remote sau alte metode de flexibilizare a programului, deci sunt speranțe că, acolo unde se poate, va crește disponibilitatea pentru a reduce numărul de zile lucrate.”, a declarat Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs, pentru Wall-Street.

Citește și: BNR a păstrat rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 7% pe an

Cel mai recent sondaj BestJobs pe această temă arată că în prezent doar 4 din 10 companii ar accepta această formulă de lucru, deși 80% dintre angajați își doresc să lucreze doar patru zile pe săptămână, chiar și cu 10 ore pe zi. Aproape 35% sunt preocupați de faptul că, pe termen lung, angajații ar ajunge la extenuare din cauza volumului zilnic de muncă crescut, deși rezultatele experimentului internațional arată contrariul.

Săptămâna de lucru de patru zile este mult mai ușor de adoptat de organizațiile cu angajați white-collar, în special din zona de IT și tehnologie, banking, financiar/ contabilitate sau marketing. Cel mai la îndemână pentru un angajator ar fi să ofere posibilitatea unei formule mixtă, în care ziua liberă să nu fie aceeași pentru toți angajații, în așa fel încât clienții să nu fie afectați, spun reprezentanții BestJobs. Însă dincolo de preferință și disponibilitatea angajatorilor, există domenii precum producțuie, automotive sau retail în care implementarea unui program de lucru de patru zile nu este posibil.

Citește și: O nouă modificare a Codului Rutier. Şoferii care nu îşi plătesc amenzile în termen de 60 de zile să rămână fără permis auto, până la achitarea lor