Sărăcia şi influenţa negativă a familiei, principalele CAUZE ALE CERŞETORIEI

Asociaţia Telefonul Copilului, Agenţia Naţională împotriva Traficului de Persoane şi Institutul pentru Cercetarea şi Prevenirea Criminalităţii din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române au realizat un studiu privind cauzele cerşetoriei în rândul minorilor, în cadrul proiectului „Unde începe cerşetoria, se sfârşeşte copilaria”, cofinanţat de Ambasada Franţei la Bucureşti, informează Mediafax.

Potrivit rezultatelor studiului, sărăcia a fost indicată ca principalul factor declanşator al deciziei de a cerşi de către 85,4 la sută dintre respondenţi, în timp ce influenţa negativă a familiei sau lipsa de supraveghere a copiilor au fost considerate drept cauze de către 52,1 la sută. Alţi 28,1 la sută au spus că cei care ajung să cerşească o fac pentru a câştiga uşor bani, 14,6 la sută au indicat drept cauză lipsa de implicare a şcolii, iar 18,8 la sută, lipsa de implicare a autorităţilor locale.

Peste jumătate dintre cei chestionaţi cred că principalii beneficiari ai banilor câştigaţi în acest fel de către copii sunt părinţii, iar 38,7 la sută consideră că beneficiarii sunt persoanele străine care îi controlează pe minori şi îi forţează să cerşească. Doar 17,7 la sută dintre persoanele intervievate apreciază că minorii aleg singuri să ofere diferite prestaţii simple pentru a obţine nişte bani.

Totodată, 67,7 la sută dintre respondenţi cred că minorii care cerşesc provin din familii cu dificultăţi materiale, 18,3 la sută din familii în care se consumă frecvent alcool, 5,4 la sută din familii în care există violenţă domestică, 4,3 la sută din familii obişnuite, dar care nu se ocupă de copii, 3,2 la sută din familii în care părinţii s-au separat şi 1,1 la sută sunt de părere că aceştia vin din centre de plasament.

Alte articole

Cerșetoria s-a mutat pe TikTok. Compania reține 70% impozit cerșetorilor din online

Femeie de 38 de ani, reținută după ce și-a obligat copiii să cerșească în București. CINE erau complicii ei

Elevii chestionaţi cred că cele mai mari riscuri pentru copiii care cerşesc sunt traficul şi exploatarea în afara ţării (62,8 la sută), ameninţările şi lovirile (57,9 la sută), îndepărtarea de familie (57,3 la sută), abandonul şcolar (56,3 la sută) şi mutilarea fizică (35,8 la sută).

Proiectul a fost implementat în comunităţi din Bucureşti (Sectorul 5) şi judeţele Ilfov (Jilava), Vaslui (Murgeni), Alba (Hopârta), Dâmboviţa (Cojasca), Covasna (Dobârlau), Braşov (municipiul Braşov), fiind selectate, împreună cu reprezentanţii Agenţiei Naţionale împotriva Traficului de Persoane şi ai Institutului pentru Cercetarea şi Prevenirea Criminalităţii din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române, întrucât se confruntă cu problemele traficului de minori şi cerşetoriei.

Iniţiatorii proiectului au identificat, împreună cu autorităţile locale, măsuri pentru prevenirea şi combaterea cerşetoriei, acestea urmând să fie incluse într-un program strategic.

Astfel, 25,3 la sută dintre reprezentanţii autorităţilor locale consideră că ar trebui acordat sprijin familiilor sărace, 22,1 la sută că ar trebui sancţionaţi părinţii care nu se ocupă de copii, 21,1 la sută au cerut îmbunătăţirea legislaţiei şi 12,6 la sută, scoaterea copiilor din mediile familiale violente.

Directorul executiv de la Asociaţia Telefonul Copilului, Cătălina Florea, a declarat, joi, că un diagnostic alarmant este lipsa de informare în rândul celor mici privind cerşetoria, mai puţin de jumătate dintre cei chestionaţi vorbind cu cineva despre acest lucru.

„Aşadar, bilanţul acestui proiect confirmă disfuncţionalităţile existente la nivelul familiei, în principal pe fondul sărăciei extreme, semnalate constant de Asociaţia Telefonul Copilului, un motiv în plus pentru reacţii concrete din partea societăţii civile şi a autoritătilor în vederea prevenirii acestor fenomene” a declarat Cătălina Florea.

Ambasadorul Franţei, Philippe Gustin, a declarat că traficul de persoane, dar mai ales traficul de copii este inacceptabil pentru o lume civilizată, iar acest subiect preocupă deopotrivă autorităţile franceze, dar şi pe cele româneşti.

„Traficul de copii în toate formele sale, dar mai ales folosirea minorilor pentru cerşetorie trebuie să fie o problemă care ne priveşte pe toţi într-un context de migraţie semnificativă în Europa. Prin sprijinul nostru pentru realizarea acestui proiect-pilot, care adoptă o abordare consultativă atât a adulţilor cât şi a copiilor în cauză, am vrut sa înţelegem mai bine cauzele reale care îi determină pe copiii români să cerşească. (…) Trebuie să înţelegem fenomenul pentru a-l putea combate. Sărăcia nu explică totul”, a declarat Philippe Gustin, ambasadorul Franţei în România.

Iniţiatorii proiectului au precizat că informaţiile obţinute în cadrul proiectului vor fi folosite, împreună cu alte studii de cercetare, pentru dezvoltarea unui program strategic de prevenire şi combatere a traficului de minori.

La analiză, pentru prima oară, au participat şi copiii, fiind chestionaţi 600 de minori, cu vârste cuprinse între opt şi 12 ani.

Valoarea proiectului a fost de 17.800 de euro, contribuţia Ambasadei Franţei fiind de 10.000 de euro.