SĂRBĂTOARE NAŢIONALĂ pe 18 decembrie. Legea a fost trimisă la promulgare

Legea a fost adoptată pe 23 octombrie de Senat şi urmează să fie trimisă la promulgare preşedintelui Klaus Iohannis.

Potrivit actului normativ, înregistrat la Senat în luna iunie, ”se instituie ziua de 18 decembrie Ziua Minorităţilor Naţionale din România, ca zi de sărbătoare naţională”.

Legea prevede că ”anual, cu prilejul sărbătoririi Zilei Minorităţilor Naţionale din România, se organizează manifestări culturale dedicate acestei sărbători.

Iniţiativa a fost semnată de deputaţii minorităţilor naţionale, alta decât cea maghiară, care şi-au motivat demersul prin faptul că Adunarea Generală a ONU a adoptat, pe 18 decembrie 1992, Declaraţia cu privire la drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, etnice, lingvistice şi religioase.

Alte articole

Săptămâna de lucru de patru zile, ce se întâmplă cu salariile. Soluţia care împacă măsurile de austeritate cu deficitul uriaş de forţă de muncă

Zile libere legale până la finalul anului 2025. Câte libere de la stat le-au mai rămas românilor

”În articolul 1 al Declaraţiei, Adunarea Generală a ONU reglementează rolul statelor în protecţia existenţei şi identităţii naţionale sau etnice, culturale, religioase şi lingvistice a minorităţilor naţionale de pe teritoriul lor, prin crearea de condiţii pentru promovarea acestei identităţi şi prin adoptarea măsurilor legislative corespunzătoare şi a oricăror altor măsuri pentru realizarea acestor obiective”, se arată în expunerea de motive a iniţiativei legislative.

Semnatarii proiectului mai precizează că în România dreptul la identitate este unul dintre drepturile fundamentale consacrate de către Constituţie şi că ziua de 18 decembrie este sărbătorită în fiecare an, aşa cum prevede o hotărâre de Guvern adoptată în 1998, iar prezenta iniţiativă nu face decât să ridice la nivel de sărbătoare naţională această tradiţie.

Instituirea ”Zilei Minorităţilor Naţionale din România” ca sărbătoare naţională pe 18 decembrie nu poate substitui propunerea legislativă a UDMR privind consacrarea zilei de 15 martie ca zi a comunităţii maghiare din România, a declarat liderul grupului UDMR din Senat, Cseke Attila la dezbaterea din octombrie.

”Sunt multe minorităţi naţionale în România, unele dintre ele mici comunităţi din punct de vedere numeric, despre care abia auzim. În aceste condiţii este important să avem un cadru legislativ care oferă posibilitatea de a ne îndrepta atenţia în fiecare an asupra culturii, asupra tradiţiilor acestor comunităţi. Grupul UDMR din Senat susţine proiectul legislativ privind  Ziua Minorităţilor Naţionale,  dar atragem atenţia asupra faptului că ziua de 18 decembrie şi propunerea de lege privind această zi nu pot substitui ziua unor minorităţi, cum ar fi ziua aleasă de tătarii din România pentru a-şi serba etnia sau ziua rromilor din România. Totodată, nu poate fi o scuză pentru respingerea propunerii legislative a UDMR privind consacrarea zilei de 15 martie ca zi a comunităţii maghiare din România”, a declarat liderul grupului UDMR din Senat, Cseke Attila, pe 23 octombrie.

Pe 13 noiembrie, însă, Senatul, în calitate de primă cameră sesizată, a respins cu majoritate de voturi iniţiativa legislativă a UDMR privind consacrarea zilei de 15 martie ca sărbătoare a comunităţii maghiare din România.

”Se consacră ziua de 15 martie ca sărbătoare a comunităţii maghiare din România”, se arată în articolul 1 al iniţiativei legislative.

Proiectul mai prevede că în localităţile unde trăiesc persoane aparţinând comunităţii maghiare, autorităţile publice pot organiza manifestări cultural artistice dedicate momentului, iar angajatorii le pot acorda maghiarilor din România o zi liberă pentru a participa la manifestări.