SĂRBĂTOAREA LUMINII. A trecut aproape o săptămână din postul Crăciunului, iar credincioşii creştin ortodocşi se pregătesc să întâmpine cum se cuvine cinstitul praznic al Intrării în Biserică a Maicii Domnului, sărbătorit la 21 noiembrie. În lumea satului românesc i se spune şi Vovidenia sau Ovidenia, termen ce provine de la rusescul „văvedenie” (intrare). Se zice că ar fi ziua în care începe iarna iar ţăranii spun că în noaptea de Ovidenie comorile ascunse ard cu flacără albastră iar cerurile se deschid şi, precum în ziua de Crăciun, animalele pot grăi cu glas omenesc. Cum este o sărbătoare a luminii, „ce sparge întunericul iernii şi al morţii”, există tradiţia de a petrece această noapte cu lumină şi cu focuri aprinse, cercetând cerul cu luare-aminte pentru a afla din semnele vremii şi ale rodului anului ce urmează, dar „frumuseţile cerului sunt văzute numai de cei buni la Dumnezeu, cum ar fi ciobanii care nu au văzut la ochi femeie. Această sărbătoare se ţine pentru ochii ce văd, pentru vedere. În acest scop, unii oameni sfinţesc în această zi câte un fuior, cu ajutorul căruia, la nevoie, se şterg la ochi cu apă (Tudor Pamfile).

Citeşte şi:

Alte Articole

Cât costă să petreci 1 Mai în complexul Andreei Esca! Vilele ...

Calendar ortodox 20 aprilie 2024. Cruce neagră. Sfântul Teotim ...

O femeie de 69 de ani a fost tâlhărită, în autobuz, de un ...

SĂRBĂTOAREA LUMINII: Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, sărbătorită pe 21 noiembrie: Tradiţii şi obiceiuri

De Ovidenie, femeile dau de pomană „lumină de veci”, fiindcă se spune că lumânarea din această zi, dată de sufletul morţilor, mai ales pentru cei morţi fără lumânare, dar şi pentru cei vii, nu se va stinge niciodată pe lumea cealaltă. „Lumânările aprinse pentru aceşti morţi sunt în formă de toiaguri, cât un stat de om, apoi se învârtesc ca melcul” (Tudor Pamfile). În scrierile Elenei Niculiţă-Voronca, regăsim credinţele bucovinencelor care spun că în ziua de Ovidenie, dis-de-dimineaţă, se trezeau şi aruncau un vreasc în cuptor, fără să-l aprindă, acesta căpătând rolul luminii pe ceea lume.

SĂBĂTOAREA LUMINII, OVIDENIA, tradiţii şi oboceiuri

Ţăranii au grijă să ţină cum se cuvine această sărbătoare de teama de a nu fi pedepsiţi de Filipul cel Şchiop. Se zice că ar fi cel mai mare dintre Filipi, fiind sfânt, ce „ar fi fost pedepsit de Dumnezeu că s-ar fi abătut de la dreapta credinţă”. În special ciobanii au grijă să nu lucreze în această zi pentru ca lupul cel şchiop să nu dea iama prin turmă dar şi de teama de a nu fie sluţiţi, în caz de nesocotinţă, să li se dea pedeapsă să fie pociţi de vreun picior, să rămână şchiopi. O povestire despre pedeapsa aplicată, la rându-i, celor ce nu cinstesc sărbătoarea de Ovidenie de către Filipul cel Şchiop, o regăsim în scrierile lui Th. Speranţia. ” Se zice că mai mulţi ciobani, vorbind între ei de puterea acestei sărbători, unul dintre ei ar fi făcut prinsoare cu camarazii lui că el are să lucreze în această zi. Zis şi făcut. A lucrat ciobanul până seara. În timpul când a fost să se culce ( se vede că tot a avut niţică frică), a spus la ceilalţi ciobani ca el să se culce în mijlocul lor şi să ia un clopot de gât ca, de or veni lupii, ei să audă clopotul. Toţi au primit propunerea şi ciobanul cu prinsoarea s-a culcat în mijlocul celorlalţi şi cu clopotul de gât. Peste noapte însă, venind lupii, au luat pe ciobanul din mijloc şi a doua zi n-au găsit din el decât oasele şi îmbrăcămintea”.

„Filipii o ţin şi femeile şi bărbaţii iar mocanii o ţin atâtea zile câţi cai au. De obicei se ţine trei zile, 12, 13 şi 14 noiembrie. Ca să mai scape de ele, le mai dau şi copiilor la căsătorie câte o zi de ţinut. Fiecare noră e datoare să ţină atâtea zile câte a ţinut soacra sa. (Speranţia, Th. D. – „Răspunsul la chestionarul de sărbători păgâneşti”).

Ciobanii nu văd în lup doar prădătorul turmei, ci ei ştiu că acest animal ar avea puterea de a vedea dracii, de a alunga bolile copiilor mici şi de a fi, alături de vidră, animal psihopomp, călăuzind sufletul morţilor spre lumea cealaltă. Şi, pentru că sărbătoarea de Sânt Andrei se apropie, femeile încep să ungă cu usturoi locurile de trecere (prag, ferestre, cuptor), în scop apotropaic, fiindcă perioada ce urmează, potrivit credinţelor populare, ar fi una în care „fermecătoresele încep să vrăjească”.

„Sărbătoarea de Ovidenie, împreună cu Filipii de Toamnă, Noaptea Strigoilor, Sântandrei şi Sânnicoară (Moş Nicolae) formează, în perioada 13 noiembrie – 6 decembrie, un scenariu ritual de înnoire a timpului, probabil Anul Nou dacic”, explică etnologul Ion Ghinoiu.

Sărbătoarea Intrării în Biserică a Maicii Domnului din data de 21 noiembrie este prima sărbătoare de la începutul Postului Crăciunului şi este cunoscută în popor sub numele de Vovidenia sau Ovidenia- Sărbătoarea Luminii.

Praznicul din această zi aminteşte de momentul în care Fecioara Maria a fost adusă de părinţii săi, Ioachim şi Ana, la Templul din Ierusalim.

Existenţa acestei sărbători a fost semnalată încă din secolul al IV-lea de Sfântul Grigorie de Nyssa. Se spune că ziua de 21 noiembrie a anului 543 reprezintă data sfinţirii unei biserici ce poartă acest hram. Sfântul lăcaş a fost construit de Iustinian cel Mare lângă zidul ruinat al Templului în care s-a rugat Maica Domnului. În Apus, sărbătoarea Intrării Maicii Domnului în Biserică a fost adoptată de Papa Grigorie al XI-lea, fiind celebrată pentru prima dată în anul 1374 la Avignon.

SĂBĂTOAREA LUMINII, OVIDENIA. Istoricul sărbătorii

Ioachim şi Ana s-au rugat la Dumnezeu să aibă un copill

În Galileea acelor timpuri era o mare ruşine să nu ai copii, iar Ioachim şi Ana s-au rugat lui Dumnezeu să-i scape de ruşinea lumii, binecuvântându-le viaţa cu un copil. În rugăciunile lor fierbinţi, Ioachim şi Ana au promis că, dacă vor avea un copil, pruncul va fi dăruit lui Dumnezeu.

Pregătirea Fecioarei Maria pentru intarea în Templu

Intrarea în Templul din Ierusalim a Maicii Domnului s-a întâmplat într-o zi de 21 noiembrie, pe când Fecioara Maria împlinise trei ani. Atunci, părinţii ei Ioachim şi Ana şi-au amintit de făgăduinţa făcută că, atunci când vor fi părinţi, vor închina copilul lor bunului Dumnezeu.

În acea zi, Sfinţii părinţi au chemat toate rudeniile din Nazaret chemând şi cete de fecioare tinere care s-o însoţească la Templu. Pentru acest eveniment, părinţţii Mariei au pregătit multe făclii şi au împodobit-o pe Preacurata Fecioară cu podoabă împărătească. În această privinţă, Sfântul Iacob, Arhiepiscopul Ierusalimului, ne aminteşte chemarea adresată celor care o însoţeau pe Maria spre Templu, de tatăl său, dreptul Ioachim: „Chemaţi fiice evreice curate să ia făclii aprinse!” În acelaşi timp, Sfântul Gherman, Patriarhul Constantinopolului, a lăsat drept mărturie despre acest eveniment cuvintele rostite de dreapta Ana, mama Sfintei Maria: „Făgăduinţele pe care le-au făcut buzele mele le voi da Domnului.Pentru aceasta am adunat cete de fecioare cu făclii, am chemat preoţi şi pe rudeniile mele, zicând tuturor: Bucuraţi-vă împreună cu mine toţi că m-am arătat astăzi şi maică, şi înainte povăţuitoare, dând pe fiica mea, nu împăratului celui pământesc, ci lui Dumnezeu, Împăratul ceresc”.

SĂBĂTOAREA LUMINII, OVIDENIA. Miracolul urcării celor 15 trepte ale Templului

. Despre intrarea copilei în Templul din Ierusalim scrie Sfântul Ieronim: „Erau acolo cincisprezece trepte la intrarea în Templul din Ierusalim, după numărul celor cincisprezece psalmi ai treptelor, şi la fiecare din acele trepte se cânta câte un psalm de către preoţii şi leviţii care intrau în slujbă. Deci drepţii părinţi au pus pe prunca cea fără prihană pe treapta cea dintâi, iar ea îndată, singură, a alergat pe trepte foarte degrabă, neajutând-o nimeni, nici sprijinind-o. Şi alergând la treapta cea de sus, a stat acolo, întărind-o pe dânsa puterea lui Dumnezeu cea negrăită.

Căci încă mică fiind, a început Domnul a arăta într-însa puterea Sa cea mare, ca să înţeleagă cât de mare va fi în dar, când va veni în vârsta cea desăvârşită. Atunci se mirau toţi când au văzut pe acea pruncă de trei ani suindu-se singură degrabă pe acele trepte, ca şi cum ar fi fost desăvârşită cu vârsta. Mai vârtos, preotul Zaharia se mira de aceasta şi, ca un prooroc, din descoperirea lui Dumnezeu, înţelegea mai înainte cele ce aveau să fie „.

SĂBĂTOAREA LUMINII, OVIDENIA. Şcoala de fete în Templul din Ierusalim

Documentele vremii menţionează că, în vremea aceea, la Templul din Ierusalim exista o şcoală pentru fete: aici erau primite fetele care au împlinit vârsta de 3 ani. Ele aveau dreptul să rămână în sfântul lăcaş până la vârsta de 15 ani, iar pe parcursul acestor ani fetele învăţau rugăciunea, ascultarea Cuvântului lui Dumnezeu, dar şi numeroase activităţi practice printre care :păstrarea curăţeniei în Templu, cusutul, întreţinerea veşmintelor care erau folosite de Marele Arhiereu, de preoţi şi de leviţi ( diaconii din Vechiul Testament). Profesoarele acestor elevele erau văduve evlavioase, hotărâte să-şi continue viaţa lor de văduve în Templu în rugăciune, în ascultare şi în multă smerenie.

SĂBĂTOAREA LUMINII, OVIDENIA. Intrarea Maicii Domnului în Sfânta Sfintelor

Deşi avea doar trei ani, copila a fost dusă în Biserica Domnului de arhiereul Zaharia. Acesta a făcut un lucru neaşteptat şi uimitor pentru cei care asistau la miraculosul eveniment: el a dus copila în Sfânta Sfintelor, cea mai sfântă cameră a Templului, încăpere situată după a doua catapeteasmă, în care era Chivotul Legii cel ferecat peste tot cu aur.

Aici, nici femeilor, nici preoţilor nu le era îngăduit să intre. Doar arhiereul avea voie să intre, în această încăpere, o dată pe an. Acolo i-a dat arhiereul Zaharia Preacuratei Fecioare loc de rugăciune. În schimb, celorlalte fecioare care, de asemeni, erau aduse pentru închinare în Biserica Domnului până la vremea vârstei lor, le era dat loc de rugăciune, după mărturia Sfântului Chiril al Alexandriei şi a lui Grigorie de Nissa, între biserică şi altar.

Arhanghelul Mihail a adus Fecioarei Vestea cea Bună

Fecioara Maria a petrecut 12 ani în Templul din Ierusalim, alături de alte fecioare, de văduve şi de preoţi, rugându-se şi citind Sfânta scriptură, până când Arhanghelul Gavriil i-a adus vestea Cea Bună, că ea Îl va naşte pe Iisus, fiul lui Dumnezeu. După ce a plecat de la Templu, Fecioara Maria s-a logodit cu dreptul Iosif, o rudă mai vârstnică, cel care a fost protectorul ei şi martorul miracolului naşterii pruncului Iisus.

Copiii aflaţi în dificultate sunt închinaţi Maicii Domnului

„ În famiile care-şi doresc copii, rugăciunile adresate cu evavie Maicii Domnului sunt auzite şi împlinite de Născătoarea de Dumnezeu. De asemenea, în tradiţia ortodoxă există această învăţătură ca acei copii aflaţi în dificultate, din cauza bolilor, pot fi salvaţi, fiind închinaţi în grija Maicii Domnului şi luaţi sub acoperământul ei. Această învăţătură era practicată şi de domnitorii Ţării Româneşti. De exemplu, domnitorul Neagoe Basarab şi soţia sa Despina şi-au închinat cei şase copii în grija Maicii Domnului” ne spune părintele Valentin Fotescu, doctor în Teologie, preot la Biserica Sfânta Vineri Nouă din Bucureşti (B-dul Nicolae Titulescu).

Pruncii încredinţaţi lui Dumnezeu

Tradiţia bisericească semnalează că sunt foarte interesante aceste cazuri în care femeile sterpe se roagă să aibă un copil, promiţând lui Dumnezeu şi Maicii Domnului că, pruncul venit pe lume, va fi dăruit Bisericii. Deseori, aceşti copii, rodul rugăciunilor, în cariera lor îl slujesc pe Dumnezei devenind preoţi, călugări sau misionari. În ţara noastră, avem un exemplu devenit celebru în lumea creştină: în copilărie, Părintele Cleopa era foarte bolnav; în disperare de cauză, mama sa a mers la biserică, s-a rugat pentru însănătoşirea pruncului ei şi l-a închinat Maicii Domnului. În timp, prin viaţa sa duhovnicească, Părintele Cleopa a fost întemeietorul multor obşti monahale.

SĂBĂTOAREA LUMINII, OVIDENIA. Slujbe de hram

În cinstea sărbătorii, numeroase lăcaşuri religioase poartă hramul Intrarea Maicii Domnului în Biserică.

În Bucureşti, credincioşii pot participa la slujba de hram la Biserica Doamnei (Calea Victoriei nr.28) şi la Biserica Vovidenia, cu Sfinţi ( Calea Moşilor nr. 79).

SĂBĂTOAREA LUMINII, OVIDENIA. Tradiţii pentru spor şi sănătate

Sărbătoarea Luminii-o zi magică

În popor, Vovidenia, ziua Intrării Maicii Domnului în Biserică, este considerată a fi o zi magică. În această zi se fac previziuni referitoare la oameni şi la vreme. Numele de Vovidenie provine din slavonă şi se traduce „ceea ce se face văzută”.

În tradiţia populară, în ziua de Vovidenie se deschid cerurile şi credincioşii înţeleg graiul animalelor.

În popor, sărbătoarea este asociată cu simbolurile luminii : candela, lumânarea, focul şi soarele. Pentru reuşita copiilor din acea familie, candela trebuie să fie aprinsă în căminul fiecărui credincios, iar focul să ardă în cămin toată noaptea.

Se spune că aşa cum va fi vremea în această zi, aşa va fi toată iarna.

Dacă în noaptea de Ovidenie va fi cer senin, anul viitor va fi secetos şi pomii nu vor avea rod bogat ; în schimb, dacă ninge va urma o iarnă cu multă zăpadă şi un an roditor.

Împotriva farmecelor şi a pagubei, de Ovidenie, se ung uşile şi ferestrele cu usturoi.

Sărbătoarea este cinstită prin rugăciune şi ofrande

Sărbătoarea este cinstită de credincioşi prin rugăciune şi ofrande -bucate de post, peşte şi lumânări -duse la biserică şi sfinţite, pentru a dobândi sănătate, bucurii, reuşite şi o bună vedere.

Tradiţia spune că, atunci când credincioşii respectă această sărbătoare, în anul următor vor avea hambarele pline şi belşug în gospodărie.

SĂBĂTOAREA LUMINII, OVIDENIA. Copiii pregătesc crenguţele de măr

În ajunul sărbătorii, copiii practică un ritual: aceştia pun crenguţe de măr într-un vas cu apă în care adaugă şi agheasmă.

Vasul se aşază într-un loc călduros, unde să pătrundă lumina. Până la Anul Nou, crenguţele de măr înmuguresc şi înfloresc, iar la pragul dintre ani copiii care le-au îngrijit merg cu ele la rude şi la prieteni, folosindu-le ca sorcovă.

De-a lungul timpului, s-a dovedit că persoanele sorcovite cu crengile de măr înflorite sunt apărate în acel an de boli, de pagubă şi de întâmplări dramatice.

Pomeniri pentru cei care au murit fără lumină

În ziua praznicului, la biserică se fac pomeniri pentru cei care au murit în condiţii suspecte, fără lumânare şi pentru cei înecaţi. În memoria acestora se împart pachete cu peşte, cu fructe şi lumânări sau o candelă.

SARBATOAREA LUMINII:  Patriarhul Daniel slujeşte la Biserica „Sfântul Ilie” – Rahova

La Sărbătoarea Intrarea în biserică a Maicii Domnului membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române slujesc după următorul program pe care îl aflăm de la Radio TRINITAS:

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române va sluji la Biserica „Sfântul Ilie” – Rahova din București.

Înaltpreasfințitul Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului va sluji la Mănăstirea „Sf. Apostoli Petru și Pavel” din comuna Cârțișoara, jud. Sibiu.

Înaltpreasfințitul Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului va sluji la biserica ,,Intrarea în biserică a Maicii Domnului” din Gherla.

Înaltpreasfințitul Irineu, Mitropolitul Olteniei va sluji la Mănăstirea Lainici, jud Gorj, împreună cu Preasfințitul Nicodim, Episcopul Severinului și Strehaiei.

Înaltpreasfințitul Serafim, Mitropolitul ortodox român al Germaniei, Europei Centrale și de Nord va sluji la Catedrala mitropolitană din Timișoara împreună cu Preasfințitul Paisie Lugojanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timişoarei.

Înaltpreasfințitul Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviștei și Exarh patriarhal va sluji la Catedrala arhiepiscopală din Târgoviște.

Înaltpreasfințitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului va sluji la biserica „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului” din Constanţa.

Înaltpreasfințitul Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor va sluji la biserica din Volovăţ, judeţul Suceava.

Înaltpreasfințitul Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei va sluji la Catedrala arhiepiscopală din Alba Iulia.

Înaltpreasfințitul Gherasim, Arhiepiscopul Râmnicului va participa la Sfânta Liturghie în „Catedrala Arhiepiscopală” din Râmnicu Vâlcea.

Înaltpreasfințitul Ciprian, Arhiepiscopul Buzăului şi Vrancei va sluji la biserica Ovidenia-Armeni din Focșani.

Înaltpreasfințitul Calinic, Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului va sluji la Mănăstirea Ciocanu, jud. Argeș.

Înaltpreasfințitul Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos va sluji la biserica Vovidenia din Galați.

Înaltpreasfințitul Timotei, Arhiepiscopul Aradului va sluji la mănăstirea Hodoș Bodrog, jud. Arad.

Înaltpreasfințitul Nicolae, Arhiepiscopul celor două Americi va sluji la Catedrala Sf. Împărați, Chicago.

Preasfințitul Corneliu, Episcopul Huşilor va sluji la Catedrala episcopală din Huşi.

Preasfințitul Lucian, Episcopul Caransebeșului va sluji la în parohia Globu Rău, protopopiatul Băile Herculane.

Preasfințitul Vincențiu, Episcopul Sloboziei și Călărașilor va sluji la mănăstirea Chiroiu, judeţul Ialomița.

Preasfințitul Galaction, Episcopul Alexandriei şi Teleormanului va sluji la mănăstirea Crasna din jud. Prahova.

Preasfințitul Ambrozie, Episcopul Giurgiului va sluji la mănăstirea Sf. Ioan Rusul din localitatea Slobozia de Giurgiu.

Preasfințitul Visarion, Episcopul Tulcii va sluji în paraclisul mănăstirii Saon, jud. Tulcea.

Preasfințitul Petroniu, Episcopul Sălajului va sluji paraclisul Centrului Eparhial din Zalău.

Preasfințitul Siluan, Episcopul românilor ortodocși din Ungaria va sluji la Paraclisul Episcopal din Giula.

Preasfințitul Siluan, Episcopul ortodox român al Italiei va sluji în paraclisul episcopal di Carsoli, Italia.

Preasfințitul Timotei, Episcopul ortodox române al Spaniei și Portugaliei va sluji în parohia din Madrid, Spania.

Preasfințitul Macarie, Episcopul ortodox român al Europei de Nord va sluji în parohia românească Intrarea în biserică a Maicii Domnului din orașul Aalborg, Danemarca.

Preasfințitul Mihail, Episcopul ortodox român al Australiei și Noii Zeelande va sluji în parohia „Sfânta Maria” din Wellington, Noua Zeelandă.

Preasfințitul Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal va sluji în la Biserica „Adormirea Maicii Domnului si Sf. Serafim de Sarov” din Băicoi, Prahova.

Preasfințitul Andrei Făgărăşanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului va sluji în parohia Lazaret 2 din Sibiu.

Preasfințitul Vasile Someşanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Clujului va sluji la Mănăstirea „Acoperământul Maicii Domnului” din Florești.

Preasfințitul Emilian Lovișteanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului va sluji în Parohia Trăistari din localitatea Ocnele Mari.

Preasfințitul Ioachim Băcăuanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului va sluji la catedrala Arhiepiscopală din Roman.

Preasfințitul Ioan Casian de Vicina, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a celor două Americi va sluji la Mănăstirea Acoperământul Maicii Domnului, Wentworth, Canada.

Preasfințitul Iustin Sigheteanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului va sluji paraclisul Centrului Eparhial din Baia Mare.