Sateliţii „morţi” de pe orbita Pământului, UN PERICOL URIAŞ pentru omenire

Şeful ESA, Johann-Dietrich Worner, a spus că dintre cei aproape 4.500 de sateliţi de pe orbita Terrei doar 1.500 sunt activi, scrie agerpres.ro. ”Avem aproximativ 4.500 de sateliţi pe orbită – doar 1.500 sunt activi, ceea ce înseamnă că 3.000 sunt morţi. Un pericol foarte mare. De aceea, propunem o misiune prin care să eliminăm unele bunuri deţinute de ESA, care încă zboară în jurul Pământului. În acelaşi timp, prin aceeaşi misiune am demonstra totodată că este posibil să evităm viitoarele deşeuri spaţiale prin unele acţiuni de deorbitare directă”, a indicat el.

Citeşte şi NATO se extinde în Cosmos. Devine al cincilea domeniu operaţional

Johann-Dietrich Worner mai a vorbit despre o misiune menită să detecteze şi să prevină pericolele reprezentate de meteoriţi, afirmând că umanitatea nu doreşte să dispară de pe suprafaţa Pământului aşa cum s-a întâmplat cu dinozaurii.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

”Avem o situaţie legată de meteoriţi – dinozaurii au murit, cel mai probabil, din cauza unui meteorit. Noi nu vrem să murim din cauza unui meteorit şi, prin urmare, ar trebui să ne concentrăm asupra acestui aspect. Să întreprindem două lucruri: să facem observaţii pentru a avea un sistem de avertisment dar, în acelaşi timp… să luptăm cu adevărat împotriva acestei ameninţări, să avem ceea ce numesc ‘joc de biliard în spaţiu’, iar noi propunem, împreună cu americanii, o misiune în acest sens”, a declarat Worner.

Alte articole

Avem datorie la Mama Natură: Pământul și-a epuizat resursele pentru 2026

Cercetătorii propun un scut artificial pentru Pământ. Planul prin care furtunile solare ar putea fi reduse cu peste 50%

De asemenea, exploziile solare reprezintă un potenţial pericol la adresa planetei noastre.

Directorul ESA a declarat totodată că, având în vedere tehnologia existentă în prezent, ar fi ”inteligent” să se insite pe aducerea mostrelor de pe Marte şi mai puţin pe trimiterea astronauţilor pe ”Planeta Roşie”. ”De aceea, avem în vedere o misiune impresionantă, care ar trebui să aducă mostre de pe Marte pentru o investigaţie directă a probelor aici, pe Pământ, în laboratoarele noastre. Această misiune e foarte simplă – se zboară pe Marte, se aduc înapoi eşantioane”, a spus el.

Cu toate acestea, Worner a explicat că acest obiectiv ar implica un rover american care va colecta eşantioane din diferite zone şi le va depozita în containere minuscule pe suprafaţa planetei, acestea urmând să fie colectate de un rover european. Acesta din urmă le va pune într-un recipient mai mare şi le va transporta pe o mică rampă de lansare de unde vor fi lansate pe orbita planetei. ”Atunci, o misiune europeană va merge acolo, va lua acel container şi îl va readuce pe Pământ”, a adăugat directorul ESA.

Conferinţele ministeriale reunesc statele membre şi observatorii ESA la fiecare doi sau trei ani şi au ca obiect dezbaterea mai multor proiecte şi luarea unor decizii referitoare la finanţarea lor pentru următorii ani de activitate ai ESA.

Miercuri, ESA a cerut celor 22 de state membre ale sale să îi aloce mai mulţi bani pentru a putea să asigure finanţarea proiectelor lor spaţiale comune. Jan Worner doreşte să obţină o creştere a bugetului ESA cu cel puţin 10% în următorii trei ani.

ESA dispune de un buget total de 5,72 de miliarde de euro în 2019, din care 73 de procente au fost finanţate de ţările membre.

Printre proiecte ESA se află noul lansator spaţial european Ariane 6, precum şi programe de explorare a spaţiului şi de apărare în faţa pericolului reprezentat de asteroizi. Un subiect important va fi participarea ESA la programul Artemis al Agenţiei spaţiale americane (NASA), ce vizează trimiterea unor noi echipaje de astronauţi americani pe Lună în 2024.