Satelitul Plank şi-a terminat misiunea: A scanat universul în căutarea secretelor "copilăriei" sale

Principalul instrument de la bordul satelitului Planck, sensibil la variaţii infime de temperatură, a funcţionat timp de 30 de luni - de două ori mai mult faţă de durata prevăzută -, înainte ca rezerva lui de heliu, care are rolul de a-l răci, să se epuizeze sâmbătă, a precizat ESA într-un comunicat, citat de AFP.

"Planck a avut o misiune minunată. Satelitul şi instrumentele sale au funcţionat extraordinar de bine, furnizându-se o «comoară» de date ştiinţifice", a declarat Jan Tauber, un cercetător la ESA.

Lansat pe 14 mai 2009, Planck a efectuat cinci scanări complete ale cerului, măsurând variaţii de temperatură de ordinul unei milionimi de grad în radiaţia fosilă, în prezent ultra-rece (-270 °C), care scaldă întregul Univers.

Aceste fluctuaţii au capacitatea de a dezvălui starea în care se afla Universul la 380.000 de ani după Big Bang. Variaţiile de temperatură trădează existenţa primilor "bulgări" de materie, germenii viitoarelor structuri din Univers.

Senzorii instrumentului de înaltă frecvenţă (High Frequency Instrument/ HFI) trebuie să fie răciţi până la -273,05 °C pentru a îndeplini această misiune.

Obiectivul misiunii Planck era de a scruta de cel puţin două ori totalitatea bolţii cereşti. În final, HFI a făcut acest lucru de cinci ori, înainte de a-şi epuiza rezerva de heliu care acţionează ca agent de răcire.

"Planck ne furnizează date ştiinţifice chiar mai bune decât cele pe care le aşteptam la această misiune", a declarat Jean-Loup Puget, de la Universitatea Paris-Sud din Franţa, coordonatorul principal al misiunii.

Al doilea instrument de la bordul satelitului Planck, denumit Low Frequency Instrument (LFI), sensibil la temperaturi mai înalte decât HFI, va continua să scruteze bolta cerească pentru o bună parte a anului 2012, ajutând la calibrarea datelor finale, au precizat savanţii de la ESA.

Primele rezultate prezentate în 2011 indică o serie de aglomerări de galaxii îndepărtate. La începutul anului 2013 vor fi publicate primele date despre radiaţia cosmologică, iar rezultatele complete vor fi publicate în 2014.

Invizibilă ochiului uman, această radiaţie, care este detectată în lungimi de undă milimetrice, a fost deja cartografiată de sateliţii Cobe şi Wmap.

Mult mai sensibil, Planck ar trebui, potrivit oamenilor de ştiinţă, să contribuie la departajarea teoriilor concurente referitoare la evenimentele care s-au produs după Big Bang, în urmă cu 13,7 miliarde de ani.