Scăderea salariilor în Grecia, o ‘experienţă’ care ameninţă să se extindă în toată Europa

Reducerea salariului minim lunar la 586 euro brut pe o perioadă de 14 luni este una din principalele măsuri ale memorandumului cu UE şi FMI adoptat luni de parlamentul grec. Potrivit profesorului Kouzis, deşi această măsură priveşte 325.000 de persoane dintr-un total de 2.8 milioane de salariaţi din sectorul public şi privat, ea va duce la scăderea tuturor salariilor şi la trecerea unui important număr de salariaţi în categoria celor mai prost plătiţi. Aceasta, pentru că în Grecia întregul sistem salarial se bazează pe convenţia colectivă naţională, care stabileşte acest plafon, iar în plus în memorandum sunt prevăzute şi măsuri pentru limitarea razei de acţiune a convenţiilor sectoriale.

Totodată, vor fi loviţi şi şomerii – în număr de aproape un milion, potrivit statisticilor oficiale -, deoarece alocaţia forfetară lunară de şomaj, care este în prezent de 461 de euro, va scădea la 360 de euro, subliniază profesorul grec.

‘Cura’ de austeritate a grecilor a început însă din mai 2010, cu tăieri de salarii în sectorul bugetar şi creşterea taxelor. Dacă înainte de 2010 salariul mediu lunar era de 1200 de euro pe o perioadă de 14 luni, în prezent acesta a scăzut la circa 1000 de euro, dar ţinând cont de creşterea costului vieţii din cauza taxelor şi a inflaţiei, nivelul mediu de trai în Grecia s-a redus deja cu minim 25%, ajungând la circa 75% din cel din UE. Or, cu ultimele măsuri preconizate de guvern, situaţia se va înrăutăţi şi mai mult, consideră Ioannis Kouzis.

UE şi FMI susţin totuşi că memorandumul urmăreşte relansarea economiei, care se află în recesiune de patru ani, şi că va stimula competitivitatea şi va combate şomajul, care depăşeşte 20%. Patronatul grec şi-a manifestat în schimb scepticismul faţă de această ‘reţetă’, despre care profesorul Kouzis apreciază la rândul său că nu este viabilă.

Alte articole

Scade numărul angajaților la stat în România. Câți bugetari au părăsit sistemul

Guvernul Bolojan pregătește eliminarea normei de hrană pentru bugetari, anunță Kelemen Hunor. Ministrul Apărării, Radu Miruță, susține că nu va semna documentul

Acest program dereglementează piaţa muncii, implică o vastă pauperizare şi societatea va reacţiona, afirmă profesorul, în opinia căruia dacă planul este aplicat se va produce o explozie socială. Mai mult, nu se face nimic în paralel pentru a limita munca la negru, care se extinde şi afectează cam un sfert din populaţia activă, notează acesta.

Un recul similar al regulilor şi drepturilor sociale se înregistrează şi în Franţa sau în Germania, dar în Grecia totul are loc într-un ritm foarte rapid. Experienţa greacă ameninţă însă să se extindă în întreaga Europă, conchide Ioannis Kouzis.