Scandal care implică comunitatea de români din Germania. Autoritățile vor să scadă ajutoarele sociale, iar un IT-st român acuză Der Spiegel de rasism

În fiecare an, statul german cheltuiește aproximativ 20 de miliarde de euro pentru cei 5,5 milioane de asistați sociali. Presa și politicienii atrag atenția că o parte dintre aceste sume ajung prin fraude și abuzuri la diverse comunități de migranți. În ultimele zile, publicația Der Spiegel a realizat un amplu reportaj dedicat fenomenului, care a stârnit reacții aprinse, inclusiv din partea unor români stabiliți de mulți ani în Germania.

„Mii de români și bulgari trăiesc aici, mulți din ajutoare sociale, în clădiri dărăpănate. Ce înseamnă pentru un oraș sărac atunci când se mută aici oameni și mai săraci?”, notează Der Spiegel, încă de la începutul articolului.

Reportajul, întins pe mai multe pagini, analizează situația comunităților de romi români și bulgari din orașul Hagen, situat în regiunea Ruhr, prezentate drept exemple ale abuzurilor de ajutoare sociale.

Jurnaliștii germani subliniază că acest fenomen al „migrației sărăciei” are și un impact politic major. Der Spiegel arată că, pe fondul creșterii numărului de migranți din Europa de Est, partidul german de extremă dreapta AfD a obținut câștiguri electorale semnificative în regiune. Tema devine și mai sensibilă în contextul presiunilor economice, în condițiile în care Germania, potrivit CDU – principalul partid din coaliția de guvernare – ar fi cheltuit deja sume uriașe pentru programele sociale.

Alte articole

Tanczos Barna vrea să modifice sistemul de acordare a ajutoarelor sociale: ”Trebuie văzut cine are dreptul să primească cu adevărat”

Divorţ pentru supravieţuire. Familiile recurg la despărţiri fictive pentru a primi ajutoare sociale

Citește și: VIDEO Filmare spectaculoasă cu momentul când cutremurul din Filipine lovește insula Cebu. Cel puțin 60 de persoane au murit și energia electrică a picat

Publicația menționează că „La Hagen, mai mult de jumătate dintre români și bulgari primesc bani sub formă de ajutoare sociale”. Explicația este legată, în principal, de comunități etnice de romi, multe dintre acestea trăind la limita subzistenței și apelând în mod constant la sprijinul financiar oferit de stat.

Analizând situația în ansamblu, Der Spiegel evidențiază rolul pe care imigrația l-a avut în trecut în Germania.

„În zona Ruhr, imigrația era parte a mentalității locale. Imigrația a fost timp de generații combustibilul industriei grele; fără ea, motorul miracolului economic german nu ar fi pornit. Au venit italieni și greci, mai târziu oameni din fosta Iugoslavie, polonezi, turci și mulți alții. Comunitatea multiculturală de necesitate, care a format regiunea, a fost mult timp un consens în majoritatea localităților. Dar între timp, multe orașe ajung la limitele lor financiare și sociale. În cartierele cu cea mai mare migrație a sărăciei, rezultatele electorale ale AfD sunt cele mai ridicate”, se arată în analiza jurnaliștilor.

Oficiali locali susțin că autoritățile trebuie să ia măsuri suplimentare pentru a limita accesul nejustificat la ajutoarele sociale.

„Se poate cere de la cei care vin noi în Germania, pentru a munci aici, să prezinte o asigurare medicală sau să aducă dovada că dispun de suficiente mijloace financiare proprii pentru a nu depinde de statul german”, a declarat o sursă citată de Der Spiegel.

Concluzia reportajului este tranșantă: „Atâta timp cât aici ajutoarele sociale sunt mai bune decât în România sau Bulgaria, migrația sărăciei nu se va opri“.

Articolul din presa germană a stârnit însă nemulțumirea multor români care lucrează onest și plătesc taxe în Germania. Unul dintre aceștia este Alexandru Jecan, un IT-ist originar din Cluj, stabilit de 13 ani în această țară. El a trimis o scrisoare redactorului-șef al publicației Der Spiegel, în care a acuzat materialul jurnalistic de lipsă de obiectivitate și de stigmatizare. Potrivit acestuia, textul este „unilateral, distorsionat și stigmatizant”.

Citește și: Igor Dodon i-a umilit pe jurnaliștii români care îi puneau întrebări la Chișinău: „Lăsați-i să învețe limba rusă, le va trebui”

„Stimate domnule Kurbjuweit,

vă scriu în calitate de abonat de lungă durată al revistei dumneavoastră. De peste cinci ani citesc săptămânal Der Spiegel. În tot acest timp am apreciat multe articole critice și echilibrate. Totuși, în cazul articolului „Hier ist gar nichts in Ordnung” (ediția 39/2025), doresc să îmi exprim profunda dezamăgire și protestul meu.

Sunt român, locuiesc de 13 ani în Germania, lucrez aici ca informatician, plătesc taxe și mi-am întemeiat familia aici. Cu mare durere am constatat că articolul prezintă românii și bulgarii într-un mod unilateral și generalizat, ca pe un grup-problemă. Pe tot parcursul textului, românii sunt asociați cu sărăcia, înșelăciunea, abuzul, locuințe insalubre, gunoaie, criminalitate și cu o povară asupra sistemului social.

Principalele mele critici:

Chiar din subtitlu se afirmă: „Mii de români și bulgari trăiesc aici, mulți din ajutor social, în clădiri dărăpănate.” Această formulare leagă naționalitatea automat de prestații sociale și condiții proaste de locuit. Este o etichetare colectivă, care nu reflectă realitatea.

Articolul prezintă cifre despre presupusul abuz de beneficii sociale în rândul românilor și bulgarilor, fără a preciza câte cazuri au fost de fapt dovedite. Astfel se creează impresia că întregi grupuri de populație ar fi predispuse la fraudă – o formă de „suspiciune colectivă”.
Se vorbește repetat despre „mucegai”, „munți de gunoi”, „șobolani” sau „imobile-problemă”. Cazuri izolate sunt folosite ca ilustrare, dar nu sunt prezentate ca excepții. Se induce astfel imaginea că românii trăiesc în general în asemenea condiții.

Afirmații precum „jumătate dintre românii din Hagen primesc ajutor de la Jobcenter” sunt prezentate fără context. Nu există comparație cu alte grupuri de migranți sau cu populația germană din regiunile sărace. Fără aceste repere, cifrele sunt distorsionate.

În ultimii cinci ani am urmărit articolele dumneavoastră. Nu am găsit niciun articol pozitiv despre România sau despre minoritatea românească din Germania. În schimb, domină teme precum sărăcia, romi/Sinti, abuzuri, criminalitate. Această prezentare unilaterală transmite impresia: România = problemă, românii = povară.

Citește și: Trump, cerere halucinantă, vrea ca armata să folosească „oraşele periculoase ca teren de antrenament” şi îi ameninţă cu demiterea pe generalii care nu îl plac pe preşedintele SUA

Articolul omite complet faptul că peste 13.000 de medici români lucrează în Germania și au o contribuție enormă pentru sistemul de sănătate. La fel, nu se menționează miile de șoferi de camion, muncitori în construcții, îngrijitori sau muncitori sezonieri români, care fac munci pe care foarte puțini germani le mai acceptă. Fără acești oameni, economia germană s-ar bloca în multe domenii.

Articolul leagă direct prezența românilor/bulgarilor de succesul electoral al AfD. Astfel, grupuri de migranți sunt prezentate drept „factor politic de problemă”, fără a se ține cont de diversitatea lor reală. Acest lucru alimentează resentimente, în loc să clarifice situația.

Consider acest articol, în ansamblu, rasist. El întărește prejudecăți negative față de peste un milion de oameni cu origini românești în Germania. Vă întreb:

Sunteți conștient că astfel de prezentări otrăvesc climatul social?

Cum ați reacționa dacă, în urma unor asemenea articole, ar crește violența sau discriminarea împotriva românilor? Vă asumați responsabilitatea?

Ca cititor fidel, mă aștept de la o publicație de prestigiu precum Der Spiegel la o prezentare echilibrată și corectă. În schimb, am perceput acest articol ca fiind unilateral, distorsionat și stigmatizant. Vă rog insistent să conștientizați responsabilitatea pe care o aveți și să relatați pe viitor într-un mod mai diferențiat, care să reflecte imaginea reală a minorității românești din Germania – nu doar problemele sociale ale acesteia.

Cu respect, din Berlin,

Alexandru Jecan”, arată IT-stul român în scrisoarea sa.

Citește și: Investiție de miliarde de euro, supraestimată de UE. Statele membre și-au dat seama că au greșit, obiectivul nu poate fi atins până în 2030