70% din românii din Hagen beneficiază de ajutoare sociale. Situația a atras atenția presei din Germania, reportaj devastator pe un post naţional VIDEO

Germania reclamă costurile suportate de administrațiile locale pentru ajutoarele sociale plătite străinilor, în special români și bulgari. Autoritățile din Hagen estimează că, în 2026, cheltuielile cu asistența socială pentru cetățenii români și bulgari ar putea ajunge la 15 milioane de euro. În total, aproximativ 7.000 de persoane din cele două țări locuiesc în oraș, iar circa 55% dintre acestea beneficiază de ajutoare sociale, conform stiridiaspora.ro. 

Problema nu este semnalată doar în Hagen. Mai multe orașe din landul Renania de Nord-Westfalia, printre care Duisburg, Dortmund, Gelsenkirchen, Herne și Essen, au cerut modificări ale regulilor privind accesul la prestațiile sociale pentru cetățenii europeni.

Citește și: Culmea austerităţii „social-democrate”. Ministrul Florin Manole, anunț privind creșterea salariilor demnitarilor prin legea salarizării bugetarilor: „Negocierile trebuie reluate”

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Cifrele arată o creștere semnificativă față de anii anteriori. În 2013, doar 52 de cetățeni români din Hagen primeau astfel de prestații, comparativ cu aproximativ 3.100 în prezent. Este vorba despre o categorie care include atât persoane fără loc de muncă, cât și angajați ale căror venituri sunt completate prin ajutoare de la stat, precum și copii.

Alte articole

MAE reacționează după derapajele șefei AfD la adresa românilor din Germania. Mesajul dur transmis de instituție: „Folosim dialogul diplomatic permanent cu autoritățile publice, inclusiv pentru a transmite reacția la declarațiile discriminatorii”

Un sat cu doar 15 case din Germania costă cât două apartamente în București. Ce condiție trebuie să îndeplinească cel care vrea să cumpere complexul

Unul dintre aspectele care alimentează dezbaterea din Germania este modul în care legislația europeană definește statutul de lucrător. Potrivit regulilor privind libera circulație, un cetățean al Uniunii Europene poate dobândi statutul de lucrător chiar dacă desfășoară o activitate profesională cu timp redus, atât timp cât aceasta este una reală și efectivă.

Legislația nu stabilește un număr minim universal de ore de muncă pentru recunoașterea acestui statut. Autoritățile trebuie să analizeze fiecare situație în parte, iar o activitate pur formală sau nesemnificativă nu este suficientă. În anumite condiții, persoanele care lucrează cu program redus pot avea dreptul la completarea veniturilor prin prestații sociale.

Citește și: Cât costă o baterie auto în 2026 și cum îți dai seama că trebuie schimbată. Prețurile acumulatorilor înainte de venirea gerului

Guvernul german a confirmat această interpretare juridică în aprilie 2026, într-un răspuns la o interpelare parlamentară formulată de partidul Alternativa pentru Germania (AfD). Subiectul este unul controversat în mai multe orașe germane, unde administrațiile locale reclamă presiunea tot mai mare asupra bugetelor sociale.

O investigație publicată de postul german WDR în ianuarie 2026 arată că patru orașe din regiunea Ruhr au retras, în cursul anului 2025, ajutoarele sociale pentru 1.181 de cetățeni români și bulgari și au dispus măsuri care pot duce la pierderea dreptului de ședere. Cele mai multe cazuri au fost în Duisburg, unde au fost înregistrate 556 de situații, urmat de Gelsenkirchen, cu 506, Dortmund, cu 116, și Hagen, cu numai trei cazuri.

Diferențele dintre orașe au atras atenția asupra modului în care sunt făcute verificările. Potrivit WDR, Gelsenkirchen folosește o echipă specializată pentru identificarea situațiilor în care statutul de lucrător european nu este justificat. Autoritățile locale pot interveni atunci când constată că o persoană nu își asigură traiul prin muncă în condițiile prevăzute de legislația europeană.

Un documentar realizat de postul public german MDR a provocat un val de reacții în Germania, după ce a prezentat cazul unor familii de români care pot beneficia de ajutoare sociale consistente, în anumite condiții prevăzute de legislația germană și europeană.

Reportajul, realizat de jurnalista Jana Gareis, urmărește situația unor familii stabilite în orașe precum Magdeburg, Halle și Hagen și compară veniturile pe care le-ar putea obține o familie cu șapte copii în Germania și în România. Potrivit simulării prezentate în documentar, o astfel de gospodărie ar putea ajunge la venituri totale de aproximativ 4.500 de euro net pe lună, prin combinarea salariilor cu diverse prestații sociale.

Materialul a reaprins dezbaterea privind plata alocațiilor și beneficiilor sociale pentru copiii rămași în România, dar și despre posibilele vulnerabilități ale sistemului de asistență socială german. Rețeta prin care o familie cu șapte copii ajunge la 4.500 € net pe lună în Germania: părinții se angajează într-un job modest, plătit cu 700 €, iar statul german le completează restul de mii de euro prin alocații, ajutoare și chirii plătite integral.

Prin comparație, pentru o familie similară din România, documentarul estimează un venit total de aproximativ 1.500 de euro.

Dezvăluirile jurnaliștilor germani au stârnit un val de reacții și au reaprins dezbaterea despre abuzurile sistemului de asistență socială și regulile europene.

528 de milioane de euro au fost plătite în 2025 pentru copiii care locuiesc în afara Germaniei. Deocamdată, însă, disputa continuă: Berlinul cere schimbarea regulilor europene, iar Bruxelles-ul consideră că statele trebuie să aplice legislația existentă.