Scandal de proporții în Ministerul Educației. Ministrul Daniel David, acuzat că a falsificat și cenzurat acte oficiale

Concret, la solicitările publicaţiei citate mai sus de a face public documentul, ministrul Daniel David a manipulat datele din raportul acestora şi a remis presei două pagini cu fragmente editate din răspunsul de 23 de pagini formulat de cercetători la solicitarea Edupedu.

Cu alte cuvinte, Edupedu.ro a solicitat oficial Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei, pe 7 iulie 2025, ziua în care Guvernul Bolojan şi-a asumat în Parlament răspunderea pe primul pachet de măsuri fiscal-bugetare, să comunice dacă a fost consultat în elaborarea acestor măsuri şi care sunt efectele pe care IŞE estimează că le vor avea majorarea normei didactice, reorganizarea reţelei şcolare, mărirea numărului de elevi la clasă şi tăierea burselor şcolare.

Edupedu.ro a intrat în posesia analizei cercetătorilor asupra impactului Legii-Bolojan în educaţie, care a ajuns la Ministerul Educaţiei şi Cercetării semnată de cercetătorii Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei şi a fost refuzată la publicare de ministrul Daniel David, după cum acesta a recunoscut.

Analiza IŞE, cenzurată de ministrul Daniel David pe motiv că un răspuns pentru presă are nevoie de peer-review şi de un rezumat extins în limba engleză, arată că, potrivit reţelei Eurydice a Comisiei Europene, „valoarea medie a normei didactice în Europa este de 18-19 ore/săptămână”, în România, norma fiind de 18 ore pe săptămână şi că „majorarea normei didactice cu 2 ore plasează România peste media înregistrată la nivel european.

Alte articole

Daniel David dezvăluie cum va opri consumul și traficul de droguri în școli: „Am legătura constantă cu ministrul de Interne, pentru a avea activități coordonate”

Ce spune ministrul Educației, Daniel David, despre titularizare: „Trebuie să vedem câți au luat nota peste șapte, câte posturi vor fi acoperite”

Potrivit cercetătorilor, în analiza lor cenzurată ulterior de MEC, „timpul total de muncă al profesorilor în România (40 de ore/săptămână) este aliniat practicii europene, cu o pondere uşor mai redusă pentru predarea propriu-zisă, respectiv mai ridicată pentru alte activităţi (ex. pregătire profesională curentă, activităţi extradidactice şi de sprijin, formare profesională continuă, sarcini administrative etc.)

Avantajul celor 20,22 de ore care sunt alocate activităţilor nedidactice este diminuat de birocraţie şi sarcinile profesorilor, neavând impact direct asupra învăţării (SABER Teachers, 2017). Alte studii (CNPEEUCE, 2024) arată că volumul ridicat de muncă şi sarcinile administrative ale profesorilor constituie principalul factor de stres şi limitează adesea timpul pentru pregătirea lecţiilor şi pentru analiza datelor despre învăţare”.

De asemenea, un alt paragraf eliminat complet de Ministerul Educaţiei şi Cercetării din raportul făcut de cercetătorii de la IŞE se referă la datele internaţionale privind plata cu ora.

Reacția ministrului Daniel David

„Fără a intra în detalii, privesc cu dezamăgire astfel de fenomene care ne afectează funcționarea normală într-o societate.

Nu am reproșuri privind demersul jurnalistic, care reflectă ceea ce aparent se vede, dar mă miră unele practici pe care le văd în cazul unor colegi din cadrul Institutului de Științe ale Educației (instituție în subordinea Ministerului Educației și Cercetării, conform HG nr. 250/2025), practici care trebuie să se schimbe.

Nu știu cum a funcționat Institutul de Științe ale Educației înainte, dar eu l-am creat pe alte principii, dintre care două sunt fundamentale:

(1) Orice contribuție științifică trebuie să treacă un proces de „peer-review” extern (evaluare colegială, adesea anonimă), pentru a se decide dacă se acceptă sau nu și/sau pentru a se corecta eventuale greșeli.

a. Nimeni în știință nu se poate aștepta să scrie ceva, care ulterior să fie asumat direct și necritic instituțional (ex.: chiar sub antetul ministerului pe care îl analizează), fără evaluare independentă, cu atât mai mult cu cât acel ceva este prezentat și ca preliminar (chiar sub aspectul redactării științifice).

i. Spre exemplu, în cazul de față, în draftul trimis ministerului, citarea Eurydice 2021 este greșită, în raportul Euridice vorbindu-se explicit de valoare medie a normei de predare în Uniunea Europeană („On average, full-time teachers in the EU report teaching almost 20 hours per week” pg. 15). În draftul propus ministerului apare o formulare ilogică: „…valoarea medie a normei didactice în Europa este de 18-19 ore/săptămână…”, lucruri neafirmate în raportul Eurydice, ci derivate probabil după analize personale. În legătură cu „bursele”, recenzorii au sugerat să orientăm cititorii spre Raportul IȘE deja public, fără a mai trebui reluat aici. Nu mai reiau alte analize, probabil este vorba de erori neintenționate (dar de aceea avem „peer-review”) și îmi pare rău că trebuie să spun asta public.

(2) Trebuie respectate principiile de guvernanță europeană (inclusiv academică) în relația dintre o instituție subordonată altei instituții.

a. Cercetătorii IȘE – prin normele de înființare – au libertate totală în derularea programului anual de cercetare și, ad-hoc, li se pot solicita și analize suplimentare din partea ministerului.

b. Trebuie foarte clar delimitată, în analizele științifice, (1) asumarea instituțională (2) de asumarea personală sub cupola instituției (cu nota că aceste concluzii nu sunt asumate instituțional) sau (3) de asumarea ca expert în afara angajamentului instituției (ex.: prin publicații științifice în reviste de specialitate).

c. Nu figurează în normele de lucru să primești sarcini din afara instituției, mai ales prin care să analizezi instituția din care faci parte, care apoi trebuie să fie forțată să-și asume concluziile, altfel generându-se discuții. Libertatea de a răspunde presei sau oricui este interesat în legătură cu temele de cercetare și/sau textele publicate deja este însă totală și o voi proteja.

d. Dacă îți asumi sarcini primite din afara instituției, trebuie să o faci în nume personal, iar acesta este un lucru pe care l-am comunicat cercetătorilor și îi voi proteja în astfel de demersuri.

Prof. univ. dr. psih. Daniel DAVID

Ministrul Educației și Cercetării

Membru al Academiei Române (m.c.) și al Academiei Europene”, a transmis ministrul Daniel David pentru Edupedu.ro.