Scandal în educaţie: Vechea componenţă CNSPIS a fost schimbată, fiind acuzată de lipsă de comunicare şi transparenţă

„Având în vedere funcţionarea deficitară a CNSPIS în raport cu solicitările Ministerului Educaţiei Naţionale, de la constituirea prin ordinul de ministru nr. 6.110/16.12.2016, la care se adaugă, pe de-o parte, lipsa de comunicare internă şi lipsa transparenţei în elaborarea documentelor, respectiv luarea deciziilor, reclamată chiar de către membrii acestui consiliu consultativ, precum şi dezacordul public exprimat de către universităţi cu privire la viziunea membrilor CNSPIS referitoare la domeniile de interes strategic asumate de România la nivel naţional şi european, dar şi de cerinţele pieţei muncii, pe de altă parte, MEN a decis schimbarea componenţei acestui consiliu”, anunţă MEN, vineri seară, printr-un comunicat de presă.

Ministerul Educaţiei Naţionale precizează că modificarea componenţei CNSPIS a fost făcută cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

Printre atribuţiile CNSPIS se regăsesc fundamentarea şi repartizarea cifrei de şcolarizare.

Reprezentanţii Ministerului susţin că, încă din luna ianuarie 2017, s-a solicitat CNSPIS, atât prin intervenţia reprezentantului ministerului la prima şedinţă a acestui consiliu, cât şi prin diverse adrese, fundamentarea cifrelor de şcolarizare pentru studiile universitare de licenţă, master şi doctorat pentru anul universitar 2017-2018.

Alte articole

Cu ei ne mândrim! România, pe podiumul mondial la Campionatul de Robotică FIRST Championship 2025

Cum vor fi plătiți profesorii în 2026. În ce constă măsura care stârnește controverse și ce impact va avea asupra educației

„În pofida tuturor acţiunilor întreprinse de MEN pentru a susţine activitatea CNSPIS, de fiecare dată acest consiliu consultativ fie a solicitat prelungirea termenelor, fie a cerut suplimentarea numărului de experţi sau a invocat lipsa timpului, astfel încât constant a transmis cu întârziere şi incomplet datele solicitate de către minister. Abia la finele lunii decembrie 2017, CNSPIS a transmis MEN un proiect de Metodologie de alocare a cifrei de şcolarizare pe domenii de studii universitare pentru studii universitare de licenţă, master şi doctorat în anul universitar 2018-2019, care a fost supus dezbaterii publice”, se mai arată în comunicat.

MEN afirmă că „există neclarităţi în ceea ce priveşte elaborarea acestui document”.

„Deşi CNSPIS a solicitat în anul 2017 completarea Grupurilor de lucru cu experţi externi, iar MEN a soluţionat această cerere prin ordinul nr. 5.484/13 noiembrie 2017 (suplimentând grupurile de lucru cu 16 experţi externi), la reuniunea CNR din data de 2.02.2018 a fost susţinută de către vicepreşedintele CNSPIS o prezentare a metodologiei de alocare a cifrei, din care reieşea faptul că acest document a fost elaborat doar de cinci experţi, ceilalţi membri ai CNSPIS nefiind informaţi despre rezultatul final”, mai anunţă MEN.

Totodată, MEN afirmă că metodologia nu a ţinut cont de solicitările MEN referitoare la alocarea cifrei pe domeniile prioritare cu potenţial de creştere pentru România, asumată prin Programul de Guvernare.

Selecţia noii componenţe a demarat în luna februarie şi au aplicat 223 de persoane, dintre care 71 au finalizat aplicaţiile şi au putut intra în procedura de selecţie. Comitetul de selecţie a evaluat cele 71 de candidaturi depuse şi a ales cele 17 persoane eligibile pentru a ocupa poziţia de membru CNSPIS, printre care se regăsesc şi componenţi din vechea structură CNSPIS.

„Atât la momentul lansării apelului, cât şi la data postării în dezbatere publică a listei celor 17 persoane selectate, universităţile au fost notificate în acest sens. Menţionăm că nu a fost înregistrată la MEN nicio contestaţie din partea domnului Bogdan Murgescu (fostul director CNSPIS – n.r )”, mai precizează reprezentanţii MEN.

Pe liusta celor 17 membrii ai CNSPIS se regăsesc profesori de la universităţi din Bucureşti, Iaşi, Suceava, Craiova, Timişoara sau Cluj, astfel Barbu Vlad Ştefan, University Of Rouen; Cadariu-Brăiloiu Liviu, Universitatea Politehnica Timişoara; Chiribucă Dan, Universitatea Babeş-Bolyai; Furtunescu Florentina Ligia, Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila”; Ghiuţă Ovidiu-Aurel, Universitatea „Ştefan Cel Mare” din Suceava; Hatos Adrian, Universitatea din Oradea; Istrate Dumitru-Marcel, Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” Iaşi; Mănescu Leonardo-Geo, Universitatea din Craiova; Năvrăpescu Valentin, Universitatea Politehnica din Bucureşti; Păun Mihaela Marinela, Universitatea Bucureşti; Petrescu-Niţă Alina Claudia, Universitatea Politehnica din Bucureşti; Pintilescu Carmen, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi; Postăvaru Nicolae, Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti; Socol Adela, Universitatea „1 Decembrie 1918″ Alba Iulia; Strat Vasile Alecsandru, Academia de Studii Economice; Teodorescu Răzvan, Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti şi Tiţian Emilia, Academia de Studii Economice