Scandal la poarta Parlamentului. Un protestatar #rezist a încercat să treacă de jandarmi pentru a intra în curtea Parlamentului

Mai mulţi protestatari #Rezist au încercat să intre în curtea Palatului Parlamentului, moment în care care jandarmii au intervenit să îi blocheze. 

Scandalul de la poarta Palatului Parlamentului are loc în contextul în care modificările aduse Codului de procedură penală ca urmare a deciziei Curţii Constituţionale şi Ordonanţa de urgenţă 90/2018 cu privire la Secţia pentru infracţiunile din Justiţie vor fi supuse luni dezbaterii şi votului în plenul Senatului.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Comisia parlamentară specială pe domeniul justiţiei a adoptat, săptămâna trecută, modificările aduse Codului de procedură penală ca urmare a deciziei Curţii Constituţionale, una dintre acestea fiind eliminarea sintagmei „indicii temeinice” în cazul punerii în mişcare a acţiunii penale.

Conform noului text, acţiunea penală se pune în mişcare şi se exercită când există probe din care rezultă că o persoană a săvârşit o infracţiune şi nu există cazuri care împiedică punerea în mişcare sau exercitarea acesteia.

În forma contestată la CCR, textul prevede că acţiunea penală se pune în mişcare în cazul în care există probe din care rezultă „indicii temeinice” privind infracţiunea, iar forma în vigoare a Codului de procedură penală se face referire la „presupunere rezonabilă”.

Opoziţia propusese să se revină la conceptul actual din lege, cel de „presupunere rezonabilă”, însă a fost adoptat amendamentul propus de PSD şi ALDE.

Comisia a modificat şi prevederile în ceea ce priveşte condiţiile în care se dispune percheziţia.

Potrivit formei modificate a articolului 158, cererea formulată de procuror pentru emiterea mandatului de percheziţie domiciliară trebuie să cuprindă: a) descrierea locului unde urmează a se efectua percheziţia, iar dacă sunt indicii temeinice privind existenţa sau posibilitatea transferării probelor, datelor sau persoanelor căutate în locuri învecinate, descrierea acestor locuri; b) indicarea probelor ori a indiciilor temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă cu privire la săvârşirea unei infracţiuni sau cu privire la deţinerea obiectelor ori înscrisurilor ce au legătură cu o infracţiune.

Potrivit articolului 171 referitor la probe reformulat în comisie, obiectele, înscrisurile sau datele informatice predate sau ridicate silit vor fi folosite ca mijloace de probă numai în cauza în care s-a dispus, prin ordonanţă a procurorului sau încheiere a instanţei, predarea şi, respectiv, ridicarea silită a acestora. În măsura în care se constată că obiectele, înscrisurile sau datele informatice predate sau ridicate silit, după caz, nu au legătură cu cauza în care au fost solicitate, vor fi restituite persoanelor fizice sau juridice din posesia cărora au fost ridicate în termen de maxim 2 luni de la predare, respectiv, ridicare silită.

Preşedintele comisiei, Florin Iordache, a declarat că au fost operate toate modificările cerute de CCR.