Scandalul „actori la condică” ia amploare. Monica Davidescu ameninţă cu deconturile de la sală şi piscină, Silviu Biriş cheamă la proteste, Tudor Chirilă dă vina pe suveranişti, iar Florin Zamfirescu cere o adevărată Lege a teatrului

Noile reguli îi obligă pe actori să își prezinte programul săptămânal de lucru, să completeze rapoarte individuale de activitate și să semneze foi de prezență, măsuri pe care actorii le contestă pentru că, spun ei, transformă munca de creație într-o muncă de birou, potrivit News.ro.

Ministerul Culturii a publicat recent un set de instrucțiuni care prevăd normarea timpului de lucru pentru artiștii din instituțiile publice de spectacole la 8 ore pe zi, 40 de ore pe săptămână, cu posibilitatea unor excepții, în funcție de specificul stagiunii. Potrivit documentului, artiștii ar urma să completeze fișe prin care să își justifice timpul de lucru, relatează Cultura la dubă. În urma criticilor, ministerul a anunțat ulterior că normarea este obligatorie doar pentru instituțiile aflate în subordinea Ministerului Culturii, nu și pentru cele ale autorităților locale, potrivit sursei citate.

„Acum, din afara problemei. Sunt pensionar și nu mai am niciun alt…nu pot fi bănuiti de un interes. Cred că de prin 1950, noi ne chinuim, noi românii ne chinuim să construim o lege a teatrelor. S-au încercat N variante, au venit fel de fel de legi. Legiferări, măsuri… Nu știu dacă știți, dar a fost o perioadă când George Constantin, marele George Constantin, a trebuit să aducă adeverință de la o casă de cultură, că a participat acolo la niște versuri ceva, fiindcă nu avea norma la teatru. Nu se juca prea mult în perioada aceea. Am trecut şi eu prin asta, a trebuit să aduc de la o casă de cultură, că am recitat versuri, ca să-mi iau salariul. Deci problema normării actorilor e veche.

Și acum, prin ce a scos la iveală Demeter Andraș, actualul ministru al culturii, el are dreptate, e într-o mare încurcătură.

Alte articole

Blake Garrett, actorul din „Cum să mănânci viermi prăjiți”, a murit la 33 de ani

Actorii ies în stradă! Sunt revoltați că statul ar vrea să le normeze munca – opt ore pe zi, ca la fabrică! Ministrul Culturii: ”Nimic mai fals!”

Și atunci, întrebarea mea este. De ce nu se face un efort să se adune o comisie formată din cât mai mulți, cu atât mai multă obiectivitate, nu? O comisie formată din oameni de vâr. Că Ciulei nu mai trăiește… Era bine dacă era întrebat și Andrei Șerban.
Andrei Șerban trăiește, uite. Deci niște personalități, că încă mai avem și avem și vom avea, O comisiede 10-20 de persoane care să se străduiască, să inventeze, să construiască o lege a teatrului. Nu trebuie lăsată această soluție, pe spinarea unui biet om care momentan e ministrul culturistic. Ministrul Culturii. Pentru el, nici măcar limba lui maternă nu-i limba română. Deşi, săracul, el e de bună intenție.

E prieten. Andras Demeter îl respect. Dar stați un pic, domnul Demeter Andras este un om de cultură, este un om de teatru, dacă nu mă înșel, nu? Așa, deci nu vine din afara fenomenului.. Soliţia este să se adune oameni de valoare într-o încăpere şi să nu iasă de acolo fără o lege a teatrului„, a declarat Florin Zamfirescu în exclusivitate la emisiunea Punctul Culminant de la România TV.

În acest context, UNITER a transmis o scrisoare deschisă în care spune că proiectul Ministerului Culturii pune în pericol munca artistică și viitorul teatrului, pentru că tratează creația ca pe o activitate standardizată, ușor de înlocuit: „Când toți devenim interșanjabili într-un sistem cultural în care munca artistică nu există decât dacă este brutal normată, prezentul și viitorul comunității noastre artistice sunt puse în pericol”.

De asemenea, organizația susține că măsurile propuse nu fac decât să adâncească birocrația și să slăbească rolul artei în societate: „Considerăm că proiectul nu este altceva decât un proces de birocratizare, destabilizare și devalorizare a rolului artei și artiștilor în societate, o formă de anulare a vitalității creației artistice”.

UNITER spune că problema de fond este încercarea de a reduce creația artistică la ore și tabele, deși natura acestei munci nu poate fi cuantificată administrativ: „Problema Ministerului Culturii este aceea că vrea să măsoare nemăsurabilul: starea de grație, căutarea, cercetarea, îndoiala, emoția – stări care, alături de altele, toate la un loc sau separat, însoțesc și fundamentează actul creației și al interpretării artistice”.

În același timp, organizația atrage atenția că proiectul apare într-un moment dificil pentru teatre, deja afectate de lipsa fondurilor și de instabilitate: „Într-un context teatral vulnerabilizat de bugete substanțial reduse, de interimate prelungite și de instabilitate crescută, actualele măsuri […] contribuie la decredibilizarea instituțiilor de spectacole și la înțelegerea lacunară a muncii artistice”.

UNITER mai subliniază că munca artistică nu poate fi evaluată după criterii de eficiență imediată: „Calitatea muncii artistice nu poate să depindă de o cuantificare pe modelul eficienței imediate tocmai pentru că are specificități și particularități neîncadrabile în paradigma de normare obișnuită.”

Un alt punct criticat de UNITER este numărul de ore prevăzut în proiect – 1.800 de ore pe an, dintre care 900 de repetiții. Organizația spune că aceste cifre arată o neînțelegere a modului în care funcționează munca artistică: „Cele 1.800 de ore, dintre care 900 de repetiții, sunt cifre care demonstrează o necunoaștere specifică a muncii artistice, o muncă în care orele propriu-zise de lucru sunt, de cele mai multe ori, greu de calculat în cifre precis stabilite.”

Mai mult, UNITER califică demersul drept imoral, în contextul reducerii finanțării pentru cultură: „Demersul este și unul profund imoral, cunoscută fiind reducerea substanțială a fondurilor în ultimii ani.”

Organizația mai susține că administrația culturală ar trebui să sprijine dezvoltarea culturii, nu să controleze în detaliu activitatea instituțiilor: „Rolul administrației culturale ar trebui să fie acela de a asigura condițiile-cadru pentru dezvoltarea culturii din România și nicidecum de a interveni în micro-managementul instituțiilor culturale, prin impunerea de formulare-tip și programări săptămânale.”

Artiștii mai spun că o astfel de reglementare nu are precedent și că rigiditatea birocratică amintește de perioade mai vechi: „Resimțim șocați un parfum de nostalgie a anilor ’80, când politruci care nu aveau habar de fundamentele muncii artistice încercau să o reglementeze aberant. Ba chiar mai mult, am îndrăzni să reamintim: nici măcar în perioada comunistă reglementările nu erau atât de rigide birocratic. Nu există, de fapt, niciun precedent în cultura noastră instituțională pentru reglementarea fixă a orelor de muncă pontate pe zile pentru artiști”.

În final, UNITER cere renunțarea la acest mod de lucru și spune că statul ar trebui să aibă mai multă încredere în artiști și în felul în care funcționează instituțiile culturale.

Scrisoarea este semnată de conducerea UNITER și de mai mulți artiști cunoscuți, printre care Dragoș Buhagiar, Aura Corbeanu, Victor Rebengiuc, Marcel Iureș, Radu Afrim, George Mihăiță și Vlad Zamfirescu.

Protest anunțat la Teatrul Național

În acest context, actorii Teatrului Național „I.L. Caragiale” din București, alături de angajații din zona tehnică și de producție, au anunțat un protest pașnic marți, la ora 14:30, în fața teatrului, față de aplicarea programului pilot transmis de Ministerul Culturii, la recomandarea Curții de Conturi. „Sunt invitaţi şi colegi de la alte teatre să susţină neaplicarea acestui program”, anunţă actorii Naţionalului bucureştean.

„Considerăm că acest proiect ucide creativitatea în cultură şi îi transformă pe artişti în «scriitori de rapoarte zilnice», iar pe directorul artistic sau pe manager – în «raportorul» nostru, al tuturor. Munca artistului nu poate fi normată în 8 ore pe zi, munca lui nu este doar pe scenă, este şi cu sine – începând în zori şi terminându-se noaptea -, timp de 10 luni pe an, 6 zile pe săptămână”, iar o ora in scena presupune un consum emoţional  greu de cuantificat”, spun actorii TNB.

Ce spune ministrul Culturii despre „actori cu program”

Ministrul Culturii, András Demeter, spune, într-o postare pe blogul său, că discuția despre pontaj pornește de la o confuzie. El afirmă că pontajul nu este ceva nou și că artiștii au fost plătiți dintotdeauna pe baza unei norme de 8 ore pe zi, 40 de ore pe săptămână: „Nu e testarea introducerii pontajului în teatre (…) ca noutate absolută.”

Potrivit lui Demeter, salariile se calculează deja pe baza pontajului, aprobat de conducerea instituției, care este unul standardizat: „Realitatea este că plata se face pe baza pontajului aprobat de conducerea instituției, uniformizat (un fel de Patul lui Procust).”

El afirmă că, în practică, pontajele sunt ajustate administrativ: „Plusul se taie, minusul se completează. Din pix ori din tastatură.”

Ministrul spune că această practică a devenit una de rutină și că tocmai această rutină poate deveni periculoasă pentru artiști, pentru că, la un control, plata salariului ar putea fi considerată nejustificată: „Pontarea cu 8 ore pe zi (…) a devenit o practică atât de obișnuită, încât (…) expun salariatul la riscul constatării caracterului necuvenit al respectivei plăți (și sancțiunii corelative: restituirea sumelor încasate).”

De aceea, Demeter susține că noile instrucțiuni nu urmăresc să schimbe munca artiștilor, ci să elimine această practică formală de completare a pontajelor: „Noile instrucțiuni ale ministerului au rolul de a elimina această fardare-îmbălsămare.”

Silviu Biriș, actorul Teatrului Național „I.L. Caragiale”, din București, a vorbit, exclusiv pentru Click!, despre această nouă măsură, pe care fiecare actor va trebui să o respecte, pe viitor,  pentru a-și justifica orele de muncă. Nemulțumiți, artiștii au anunțat, printr-un comunicat de presă, că marți, 10 februarie 2026, de la ora 14.30, va avea loc un protest pașnic, în fața teatrului.

 Silviu Biriș: „Măsura este de-a dreptul jignitoare pentru angajații instituțiilor de spectacole”

„Mă asociez comunicatului de presă acordat de unul din sindicatul din TNB. Marți 10 februarie, ora 14.30, mă voi alătura și eu protestului colegilor de la Teatrul Naţional „I. L. Caragiale” din Bucureşti!

De luni de zile angajații din cultură cer respect, cer concursuri corecte, cer predictibilitate, cer ca sectorul cultural (și așa aflat cu un picior în groapă) să fie ocolit de măsurile de austeritate, iar ceea ce primesc în schimb este fix pe dos”,  a menționat Silviu Biriș, exclusiv pentru Click!

El explică, exclusiv pentru Click!, de ce s-a ajuns în această situație, de ce marți va avea loc acest protest pașnic: „Ultima măsură propusă de Ministerul Culturii este de-a dreptul jignitoare pentru angajații instituțiilor de spectacole, pentru că se pleacă de la presupunerea că noi cei care lucrăm acolo mințim în legătură cu propria activitate, că ne luăm banii degeaba, că dacă nu raportăm oră de oră ce facem în acele 8 ore de activitate înseamnă că nu ne merităm locul în acea instituție.

Mai lipsește doar ca premierul să vină și să ne să spună și nouă precum a afirmat cu nerușinare despre persoanele cu handicap „că fugim de muncă”! Așadar, dacă ești actor, spectator sau simplu cetățean care crede că în această societate Cultura merită mai mult decât primește acum, hai alături de noi la acest protest pașnic!”.

De ce este totuși imposibil de normat munca unui artist? Silviu Biriș face dezvăluiri dureroase din lumea teatrului, exclusiv prin intermediul Click!:

„Încă nu se știe care este adevăratul obiectiv al acestui artificiu de calcul. Cele 8 ore pe zi sunt calculul unor persoane străine de profesia noastră. Cele 8 ore pe zi nu vor eficientiza calitatea actului artistic, dimpotrivă. Au fost ani în care intram în teatru la 8 dimineața și ieșeam la 22.00 noaptea.

Repetam în subsoluri fără aerisire și lumină naturală. Pe salarii de mizerie. Acum, că avem în sfârșit de câțiva ani un salariu decent și contracte stabile, deranjăm. Chiar și acum repetăm în săli fără sursă de lumină naturală și fără aerisire pe colona de aer. Nu ne plângem, semnalăm doar decența”.

„Sporurile de condiții grele pe care le avem nu sunt un moft!”
Silviu Biriș a adus în discuție și epuizarea artiștilor, situație despre care se vorbește atât de puțin, care nu este luată în considerare:

„Artistul muncește o lună, două, un an, la foc continuu. Apoi poate să intervină o perioadă de colaps, de epuizare fizică, lipsă de inspirație, etc… Rămâne să joace spectacolele din repertoriu până la o nouă premieră. Bugetul la cultură oricum e cel mai mic și asa l-au tăiat. Aveam trei săli și scoteam câte 6 premiere pe an.

Acum avem 5 săli si repetăm doar două spectacole. Iar cel mai grav este că vor să ne arate ca neeficienți, asta în condițiile în care Teatrul Național București aduce zilnic încasări de mii de euro. Noi lucrăm cu sufletele. Acesta este motivul pentru care mulți artiști mor de tineri sau foarte săraci. Pentru ei publicul și arta sunt totul! Deci sporurile de condiții grele, pe care le avem, nu sunt un moft. Mai rămâne să pună pe tot românul să descrie zilnic ce face”.

Atât actorii, cât şi ceilalţi angajați în departamentele tehnic și producție ai TNB protestează faţă de faptul că această Circulară transformă munca de creație nenormată în domeniul artistic în muncă de birou si conţine anexe prin care sunt obligaţi să raporteze zilnic, în scris, activitatea amănunţită pentru orele de lucru. Considerăm că acest proiect ucide creativitatea în cultură şi îi transformă pe artişti în «scriitori de rapoarte zilnice», iar pe directorul artistic sau pe manager – în «raportorul» nostru, al tuturor.

Munca artistului nu poate fi normată în 8 ore pe zi, munca lui nu este doar pe scenă, este şi cu sine, începând în zori şi terminându-se noaptea, timp de 10 luni pe an, 6 zile pe săptămână, iar o oră în scenă presupune un consum emoțional  greu de cuantificat.

Din aceste motive, marţi, 10 februarie 2026, la ora 14.30, vom protesta paşnic în faţa teatrului nostru, pentru ca acest program pilot să nu fie aplicat. Sunt invitaţi şi colegi de la alte teatre să susţină neaplicarea acestui program.

Decizia Ministerului Culturii de a evalua minuțios ce fac actorii în cele opt ore de program prevăzute în contract i-a adus față în față, prin intermediul Digi24, pe Monica Davidescu, actriță la TNB, și pe ministrul Culturii, Demeter Andras Istvan.

În timp ce Monica Davidescu a explicat că munca actorului este imposibil de normat, ministrul spune că problema este a evidenței corecte a timpului, în special a timpilor de pregătire, și că în acest moment tocmai tocmai aceste discuții care au loc, fie și sub forma unor proteste, vor duce către regulamente mai concludente. Demeter Andraș susține că la elaborarea acestui program pilot au contribuit reprezentanți ai mai multor instituții culturale, timp de mai multe luni.

„Am căutat pe site-ul Curții de Conturi și am găsit într-adevăr această recomandare care scrie așa: Această categorie de personal (ne referim la personalul de specialitate artistică) desfășoară o activitate care necesită program de lucru flexibil, greu de cuantificat din punct de vedere al timpului alocat, al atingerii obiectivelor individuale. Și într-adevăr, se cere găsirea unei soluții ca să putem să normăm această muncă”, explică actrița Monica Davidescu.

„Din păcate, munca actorului nu poate fi normată pentru că noi nu lucrăm 8h/zi noi lucrăm cu mult mai mult, de foarte multe ori, atunci când căutăm un personaj. Ori asta ne îngrădește real creativitatea și pur și simplu ne pune opreliști în carierele noastre. Să vii dimineața, să pontezi, să stai 8 ore doar ca să demonstrezi că stai la teatru, când în acea zi poți foarte bine să îți faci exercițiul de scenă, fie mergând să susțin într-o școală lectura, fie mergând să joc în altă parte, în teatru independent, acolo unde de multe ori vii cu bani de acasă, dar îți susții exercițiul în scenă și de asemenea, îți creezi noi roluri. Pentru că, din nefericire, bugetul culturii este atât de mic încât domnul ministru nu poate să-și permită să ofere Teatrului Național o sumă exorbitantă ca Teatrul Național să stea non-stop în repetiții cu 10, 15, 16 proiecte, ca să prindă întregul personal”, spune actrița.

Monica Davidescu nu crede însă că la elaborarea acestui program pilot au contribuit și artiștii. „Din păcate, nu cred că aceste norme au fost elaborate de artiști. Au fost într-adevăr elaborate de personalul de la resurse umane sau contabilitate sau administrație managerială a unor instituții. Teatru Național văd că nu a fost consultat sau că n-au venit în acea perioadă la consultări. Eu cred că vom găsi împreună o soluție, dar munca artistului nu poate fi cuantificată între 2ore de pontaj”

Ministrul Culturii pasează vina: am moștenit această sarcină de la Curtea de Conturi

„Știți, unele proteste au sens, altele nu prea au, dar acest protest are sens și care este sensul lui. Arată că problema nu a normării, ci a unei corecte evidențe a timpului și a timpilor lucrați în instituție în cadrul programului sau, mai cu seamă, a timpului dedicat pregătirii, indiferent unde, dar în afara zidurilor instituțiilor, este una veche și trebuie rezolvată. Așa cum a precizat și doamna Davidescu, eu, ca actor, înțeleg perfect cu ce probleme se confruntă, dar eu, ca ministru, am și rolul de a-i face pe alții să înțeleagă cu ce probleme ne confruntăm cu toții”, spune ministrul Culturii.

„Eu am moștenit, nu-mi place să fac referire asta, am moștenit această sarcină și Curtea de Conturi a revenit cu follow-up-uri și ne cere soluția. De aceea noi n-am venit cu o soluție top-bottom, adică de sus și am propus o abordare de jos în sus. Am solicitat, așa cum a precizat și doamna Davidescu, mai multor instituții să trimită delegații și delegați. Unii au trimis manageri, alții au trimis artiști sau instrumentiști și o grupă de lucru destul de largă a fost constituită în 2 septembrie și au lucrat câteva luni de zile. Au pregătit aceste instrucțiuni care prevăd distinct partea de pregătire, cea care este elementul de noutate față de ceea ce cunoaștem cu toții, evidența timpului de lucru în instituție. Și-au propus colegii lor niște soluții pe care ar trebui să le gustăm, să vedem dacă și în ce măsură funcționează. Nimeni în aceste instrucțiuni nu cere nimănui să vină 8 ore la lucru atunci când are altă treabă de pregătire. Aceste instrucțiuni, dacă le citim cu atenție, relevă un aspect foarte simplu timpul de lucru petrecut în instituție este pontat, ca și până acum, de 36 de ani, cu aceleași metode stabilite prin regulamentele interne. Timpul de pregătire individuală sau grupuri mici va trebui relevat cumva. Și asta este propunerea colegilor care au inițiat această aceste instrucțiuni. Să ne împrumutăm din modelele experimentate pe durata pandemiei, adică cu niște rapoarte de activitate prin care aceste ore dedicate ar trebui să fie menționate. Dar, repet, este un test, este un pilot, pentru ca ulterior testării să vedem ce se susține, dacă funcționează, în ce măsură sau nu, după care să ne consultăm întreaga breaslă și după aceea de-abia s-o ridicăm la rang de normă”, explică ministrul.

Monica Davidescu: Ați putea primi și notele de plată de la sală și piscină

Dacă actorii ar fi obligați să treacă anumite pregătiri ale lor în „desfășurătorul activității”, atunci situația paradoxală ar fi ca ministerului să i se ceară nota de plată pentru „sală, lecții de canto sau piscină”, care de obicei sunt plătite de actori, a explicat actrița Monica Davidescu.

„Mi-e teamă, domnule ministru, că veți primi și notele de plată pentru abonamentele la sală, abonamentele la piscină. Pentru că da, personal, eu mă antrenez ca să rămân într-o stare bună, fizică, la vârsta mea, la sală, de două sau de trei ori pe săptămână, cu gimnastică specifică corpului vârstei mele. Dar pentru asta bineînțeles că eu îmi plătesc niște abonamente și e pregătirea mea personală. Bineînțeles că eu mă duc la o profesoară de canto ca să pot să-mi întrețin vocea. Și asta nu este plătită de teatru. Iarăși, pentru că am de cântat într-un spectacol un cântec, eu nu sunt cântăreață, iar pentru asta sunt obligată să facă în fiecare săptămână o oră plătită la o profesoară de canto. Asta e pregătirea mea. Ori această pregătire mie nu mi se pare cinstit să o scriu în raport de activitate zilnic, câte exerciții am făcut, ce am cântat, unde am făcut. În plus, cariera mea ca actriță și în general vorbesc în numele meu, pentru că nu-mi place să vorbesc în numele celorlalți, nu o pot crea în cabina de teatru, nu o pot crea în pe holuri, ci doar în echipele cu care lucrez și atunci când, din păcate, Teatrul Național nu are buget ca să ne cuprindă pe toți în repetiții, iar acum sunt doar 20 de actori prinși repetiții, eu, Monica, îmi fac în așa fel încât să îmi facă acest exercițiu, fie într-un teatru independent la care de prea multe ori aduc bani de acasă, fie la o televiziune, fie la un film. Asta știm cu toții. Actorii așa și-au făcut carierele, mergând în absolut toate, port părțile și muncind mult mai mult de 8h/zi ca să poți să fii actor, artist și ca să ne putem plăti impozitele, pentru că de prea multe ori rămânem fără bani la sfârșitul lunii”.

Ministrul Culturii a admis, cu o jumăte de gură, că această chestiune este una birocratică. „Asta este problema, pentru că la un moment dat totul se translatează de către și din codul muncii în acest regim. Dar noi n-am ajuns aici. Asta încercam să vă spun, că noi nu discutăm despre acel lucru, discutăm de faptul că Ministerul Culturii nu impune acum ceva, ministerul Culturii nu reglementează ceva. Pentru a exista o cale legislativă trebuie să testăm dacă, tehnic vorbind, soluțiile de evidență a timpului de pregătire sunt bune sau nu sunt bune. Nu e bine să începi să translatezi în lege. Noi puteam să punem aceste instrucțiuni într-un proces legislativ și să fie obligatorii. Legea prevede că salariatul este plătit pe 8h de muncă pe zi. Ori noi în teatru sunt zile sau la dumneavoastră de dacție în care lucrăm mai mult de 8h pentru că suntem în plină emisie, sau suntem în plină premieră sau repetiții generale, sau sunt zile în care nu avem pe avizier nimic sau nu avem un subiect care să fie specific pregătirii noastre și atunci ne dedicăm timpul liber pregătirii. Doar aceste pregătiri nu sunt relevate nicăieri”.