Judecătoria raionului Kiev al orașului Simferopol a dispus plasarea sub arest, până pe 25 ianuarie, a marinarului ucrainean Yurie Budzylo, reținut pentru trecerea ilegală a frontierei de stat a Rusiei, transmite RIA Novosti.
De asemenea, au fost plasați sub arest pe o perioadă de două luni Vladimir Varimez și Vladimir Tereșenko – alți doi membri ai echipajului navelor ucrainene care au trecut ilegal frontiera rusească.
Incidentul survenit duminică în Marea Neagră, când garda de coastă rusă a capturat trei nave ucrainene şi a reţinut marinarii aflaţi la bordul acestora, este analizat într-un amplu material publicat marţi în Washington Post de Anne Applebaum, scriitoare şi jurnalistă americană, câştigătoare a unui premiu Pulitzer, autoarea volumului 'Gulagul. O istorie''. Ea identifică mai multe motive care ar fi putut determina reacţia Rusiei în momentul în care navele ucrainene au încercat să pătrundă în strâmtoarea Kerci, în largul peninsulei Crimeea anexate.
Incidentul produs la sfârşitul săptămânii trecute ar putea fi pur şi simplu un mod prin care Rusia doreşte să reamintească periodic că nu va pune capăt anexării ilegale a peninsulei Crimeea, consideră autoarea articolului. Atacul asupra navelor marinei ucrainene s-ar potrivi, de asemenea, într-un proiect regional mai amplu: presiunea pe termen lung asupra portului Mariupol, precum şi a coastei ucrainene care ar putea fi izolată de restul Mării Negre prin închiderea Strâmtorii Kerci.
De asemenea, notează Anne Applebaum, este un moment interesant în politica internă a Rusiei. Acest incident militar survine după protestele ample împotriva modificărilor aduse legislaţiei ruse privind vârsta de pensionare şi este însoţită de o mare frustrare faţă de economia care stagnează. Cel mai important activist al opoziţiei ruse, Alexei Navalnîi, a observat imediat că sondajele recente au arătat o scădere a popularităţii preşedintelui rus Vladimir Putin.
Totodată, momentul ar fi putut fi ales având în vedere calendarul politic din Ucraina, care se pregăteşte pentru alegeri prezidenţiale în luna martie anul viitor. Poate că ruşii doresc să injecteze un element polarizant într-o societate deja divizată; poate că acesta este un răspuns la decizia Bisericii Ortodoxe Ucrainene de a se desprinde de Rusia; poate că doresc să provoace o amânare a alegerilor, estimează autoarea articolului. În sens restrâns, s-ar putea deja ca ei să fi reuşit să schimbe atmosfera politică în Ucraina. Duminică seara, preşedintele Petro Poroşenko - care nu ocupă o poziţie favorabilă în sondajele de opinie - a cerut instituirea legii marţiale pentru 30 de zile, menţionând ameninţarea unei invazii ruseşti, iar parlamentul a votat luni pentru impunerea acesteia.
În cele din urmă, notează Anne Applebaum, momentul ar putea avea legătură cu politica pe plan internaţional. Marea Britanie, una dintre ţările cele mai ferme cu privire la sancţiunile împotriva Rusiei, se îndreaptă acum spre o luptă extraordinară în legătură cu retragerea sa din Uniunea Europeană; nu există prea mult interes acum la Londra cu privire la situaţia Ucrainei. Administraţia preşedintelui Donald Trump este împărţită, distrasă şi pregătită să se lupte cu democraţii în Camera Reprezentanţilor, care va investiga printre altele legăturile din trecut ale liderului de la Casa Albă cu Rusia. Uniunea Europeană, Canada şi chiar Polonia au ieşit cu declaraţii oficiale care condamnă acţiunile ruse cu mult înainte de reacţia Statelor Unite. Luni seara, Departamentul de Stat nu reacţionase încă la evenimentele din Strâmtoarea Kerci. Declaraţia ambasadorului SUA la ONU, Nikki Haley, care a denunţat 'acţiunile ilegale' ale Rusiei, a survenit la câteva ore după celelalte declaraţii.
Oricare ar fi motivele pentru acest atac, acest tip de pasivitate a Occidentului ar putea fi exact ceea ce ruşii doresc. Acesta este un modus operandi pe care ei l-au urmat şi în trecut: faci câţiva paşi înainte, aştepţi o reacţie. Dacă nu există vreuna, mergi mai departe. Dacă există o reacţie, aştepţi ca emoţiile să dispară şi apoi mergi înainte. Acest incident se poate sau nu termina aici, afirmă Anne Applebaum, care estimează că el trebuie considerat ca un avertisment: dacă Occidentul nu are o strategie mai amplă pentru a pune capăt acestui război, acesta va fi modul în care Rusia va acţiona în anii următori.
facebook
twitter
