Scenariul apocaliptic transmis Guvernului de către Banca Mondială. Prețul carburanților va crește și cu până la 62%, de la anul până în 2030

Banca Mondială a transmis Guvernului un scenariu îngrijorător, care susține posibilitatea unor creșteri masive de prețuri pentru produsele energetice care au la bază combusibili fosili.

27 iun. 2023, 20:52
Scenariul apocaliptic transmis Guvernului de către Banca Mondială. Prețul carburanților va crește și cu până la 62%, de la anul până în 2030
Banca Mondială aduce un studiu îngrijorător în atenția Guvernului

Într-un scenariu avansat de Banca Mondială, se arată posibilitatea unor creșteri masive de prețuri la produsele energetice care au la bază combustibili fosili, din necesitatea de a reduce emisiile. Creșterile ar urma să se facă de la anul până în 2030, potrivit economica.net.

Scumpirile prognozate pentru anul 2039, în scenariul cu cele mai mari creșteri, sunt următoarele:

  • cărbune – 113%;
  • motorină – 62%;
  • energie electrică%;
  • benzină%;
  • kerosen – 54%;
  • GPL – 34%;
  • gaze naturale – 32%;
  • petrol – 51%;
  • medie – 50,34%.

Citește și: Banca Mondială are veşti proaste pentru românii cu pensii speciale: „Modificările nu acoperă tăierile asumate”

Potrivit sursei citate, procentele apar într-o analiză elaborată de Banca Mondială, care face referire la îmbunătățirea cadrului fiscal din România, în contextul PNRR, într-un prim studiu transmis Guvernului în luna martie.

Procentele sunt cele dintr-un scenariu care ia în calcul un preț al carbonului care acoperă toate externalitățile, despre care oficialii Băncii Mondiale spun că ar putea fi luat în calcul de România.

„Reformarea impozitării energiei pentru a stabili un preț mai eficient al emisiilor de carbon și a asigura o mai mare neutralitate între tipurile de combustibil.

-Planificarea și trecerea treptată la eliminarea subvențiilor pentru combustibilii fosili. O condiție prealabilă necesară pentru o reformă a prețurilor la energie care să țină seama de efectele externe este absența subvențiilor pentru combustibilii fosili. Candidații potențiali pentru reforma subvențiilor pentru combustibilii fosili (RSCF) în România sunt subvențiile pentru cărbune, gaze naturale și energie termică.

-Introducerea unei taxări suplimentare a carbonului (de ex., rate mai mari ale accizelor) pentru a aborda prezența externalităților legate de combustibilii fosili. Pentru a internaliza pe deplin clima și alte externalități, se estimează că prețurile combustibililor fosili în 2030 trebuie să crească cu aproximativ 50% (benzină), 62% (motorină), 34% (GPL), 55% (kerosen), 51% (alte produse petroliere/alte produse petroliere decât cele de transport), 113% (cărbune), 32% (gazenaturale) și 7% (electricitate) față de nivelurile de referință (i.e., în absența unei taxări suplimentare a carbonului)”, se arată în studiu.

Citește și: Banca Mondială intervine în cazul tunului de 300 de milioane de euro dat clujenilor de Emil Boc.”Metroul din Cluj-Napoca, proiect cuprins în PNRR, riscă să nu fie realizat”

Potrivit experților BM, creșterile ar trebui să înceapă de anul viitor și treptat până în 2030. Tot din același an ar trebui să înceapă să fie taxat și carbonul.

„Aceste recomandări, atât în ceea ce privește RSCF, cât și introducerea unei taxări suplimentare a emisiilor de dioxid de carbon, trebuie să aibă loc treptat și să fie bine coordonate. În mod ideal, eliminarea completă dar treptată a subvențiilor pentru combustibilii fosili începe la începutul anului 2024 și ar avea loc treptat astfel încât, până într-un an-țintă (de ex., anul 2030) subvențiile să fie eliminate complet. De asemenea, trebuie introdusă o tarifare a carbonului începând cu anul 2024, la o fracțiune din prețul țintă al carbonului, urmând ca prețul să fie crescut progresiv pentru a atinge nivelul maxim până în anul-țintă (de exemplu, anul 2030).

Alegerea anului-țintă (până la care subvențiilepentrucombustibilii fosili trebuie să fie complet eliminate și prețul carbonului trebuie să atingă nivelul-țintă) ardepinde de obiectivele autorităților în ceea ce privește ritmul procesului de tranziție”.