“Oprirea imediată a importurilor de gaze naturale din Rusia ar provoca probleme serioase în aprovizionarea cu energie pentru România și multe alte state membre ale Uniunii Europene. Dacă până în trimestrul III al anului 2022 se materializează un scenariu ”negru” – adică oprirea totală a exporturilor rusești de energie – țări care depind în mare măsură de gazul rusesc, România, Bulgaria, Ungaria, Germania, Cehia, Slovacia, Țările de Jos, Austria, Italia și Polonia, ar putea avea probleme inclusiv iarna viitoare. Listarea unor noi furnizori, înlocuirea gazului cu alte surse de energie și o anumită auto-raționalizare de către sectorul privat ca răspuns la prețurile în creștere nu ar fi suficiente pentru a reduce decalajul în aprovizionarea cu gaze”, se arată în analiza Allianz, publicată de economica.net.

“Având în vedere că riscul unui scenariu ”negru” este considerabil și costurile economice asociate ar fi semnificative, analiștii se pregătesc pentru mai multe scenarii. Trebuie implementate rapid politici de atenuare a riscurilor, inclusiv pregătirea publicului pentru un scenariu negativ; creșterea rezervelor de gaze prin economisire; acordul asupra unui plan european de distribuire a gazului, precum și al unuia de achiziție comună GNL (Gaz Natural Lichefiat) și adoptarea unor decizii cu privire la distribuirea echitabilă a sarcinilor între sectoarele economice la nivel național pentru a limita implicațiile negative asupra industriei și a șomajului.

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Angajări Revolut 2024. Se oferă salarii ofertante, program ...

Jachetele bărbăteşti pentru perioadele de tranziţie – ...

România și multe state din Uniunea Europeană ar avea dificultăți în a asigura necesarul de energie pentru iarna viitoare dacă Rusia ar opri complet livrările de gaze naturale către blocul comunitar”, mai arată cercetarea.

Citeşte şi China şi India aruncă în aer embargoul impus Rusiei de UE. Au triplat importurile de petrol, cantităţile cumpărate sunt impresionante

“Pentru a vedea ce țări europene ar putea face față opririi importurilor de gaze naturale din Rusia și care s-ar chinui iarna viitoare fără gazul rusesc, analiștii au simulat evoluția rezervelor de gaze din instalațiile de stocare ale țărilor europene pentru următoarele 12 luni. Pentru fiecare țară au fost luate în considerare următoarele variabile: cantitatea curentă de gaz din depozite; tendința anuală a consumului zilnic de gaze (media pe 10 ani), pentru a ține cont de consumul mai mic de gaze din lunile de vară; ipoteza că aprovizionarea cu gaze care nu sunt din Rusia va continua (dar nu va crește), precum și scenariul că importurile de gaze din Rusia ar fi oprite pe 16 mai”, arată Allianz.

Cât ar fi de gravă situația pentru fiecare țară în parte:

Letonia este dependentă în mod semnificativ de importurile din Rusia: gazul reprezintă 24% din consumul de energie al Letoniei, iar Rusia este singurul furnizor. De asemenea, Letonia are o capacitate de stocare foarte mare, care este în prezent la 35%. Acest nivel ar acoperi nevoile țării pentru următoarele nouă luni.

Bulgaria, ale cărei livrări au fost oprite de Gazprom din 27 aprilie, are cel mai puțin gaz stocat, acoperind doar 3% din consumul anual. Conform simulării, ar rămâne fără gaz chiar în a doua jumătate a lunii mai.

Dincolo de Bulgaria, Ungaria pare cea mai vulnerabilă în fața unei opriri a livrării de gaze rusești, care reprezintă 36% din consumul de energie. Fără alte măsuri, rezervele de gaz ale Ungariei s-ar termina după două luni și jumătate. Următoarele vor fi Germania și Cehia (după aproximativ 3 luni), urmate de Slovacia și Țările de Jos (4 luni), Austria și România (5 luni) și Italia și Polonia (6 luni).

Citeşte şi Din cauza Rusiei, Comisia Europeană ameninţă cu sancţiuni şi statele UE. Încălcarea embargoului impus Moscovei va fi considerată infracţiune

“Guvernele și factorii de decizie trebuie să crească gradul de conștientizare al populației cu privire la riscul foarte ridicat și în creștere al unui scenariu ”negru” pentru a avea sprijinul oamenilor. Guvernele ar trebui să investească mult mai mult efort în creșterea gradului de conștientizare a modului în care gospodăriile pot economisi energie”, se mai arată în analiza Allianz. „Pentru a limita consecințele economice, povara raționalizării ar trebui răspândită pe scară largă„, este concluzia studiului.