A se vedea raportul atașat și o sinteză.

Notă: Analiza vizează programele afente politicii de coeziune, politicii agricole comune, politicii de pescuit și afaceri maritime și fondul de ajutor european pentru cele mai defavorizate persoane

Deci ratele oficiale de absorbție la 31 mai, în informarea Comisiei erau (țări selectate, lista întreagă în foto atașată):

Bulgaria: 0,07%
Cipru: 0,23%
Spania: 1,87%,
Ungaria 0% (zero)
Italia 0,39%
Polonia 0,87%
România 0,18%.

Din mai până azi au mai fost trimise aplicații de plată de către România (și celelalte state, desigur).

Comisia informează deci aceste cifre prin scrisori oficiale către celelalte instituții ale Uniunii Europene (vedeți foto).

Facebook-ul doamnei Corina Crețu spune că este zero, dar ne felicită pentru dialogul constructiv și eforturile comune (care chiar există cu serviciile tehnice ale Comisiei, le confirm).

Păcat că Facebook-ul doamnei Crețu selectează preferențial cifre.

Mă aștept ca Facebook-ul doamnei Crețu să exprime îngrijorări similare și pentru celelalte țări din tabel.

Serios vorbind acum, repet ce am tot declarat: în toată UE rata de absorbție este acum 1,7%.

Rata de absorbție 2014 – 2020 este un indicator nerelevant acum, la începutul exercițiului bugetar, înainte de a fi desemnat sistemul de management în întreg (și vedeți că sunt probleme cu desemnarea în multe țări – a se compara coloana cu numărul de Programe cu coloana cu numărul de autorități desemnate).

Asta nu scuză faptul că Guvernul Ponta nu a mișcat pe subiect, România stă mai prost decât media europeană, dar recuperăm – Facebook-ul doamnei Crețu nu s-a îngrijorat pe subiect la timpul potrivit.

Când toată UE e la 1,7% absorbție pentru 2014 – 2020, și sunt țări cu zero, și cele mai multe în jur de 1%, relevant e să vorbim despre lansări și despre pregătirea de proiecte.

Și aici am lansat ghiduri de 12 miliarde de euro în 97 de zile de când sunt ministru.

Cât despre absorbția din închiderea Programelor 2007 – 2013: 
2 miliarde de euro intrați în țară sub acest guvern până acum, 3,6 miliarde estimate pentru tot anul 2016 (conform celebrului memorandum adoptat săptămâna trecută).

Îngrijorător?”, a scris Cristian Ghinea pe Facebook.

Comentariul comisarului european Corina Creţu

Comisarul european Corina Creţu a avut o replică chiar în subsolul postării lui Cristian Ghinea, în care precizează că interesul ei este ca România să nu rateze fonduri europene.

„Stimate domnule ministru, 
Doresc sa fac cateva precizari. De la instalarea dvs in functie, ne-am intalnit de cateva ori si am apreciat preocuparea dvs, asigurandu-va de intreg sprijinul meu si al serviciilor mele. Stiti bine ca in ultimul an am restructurat complet Unitatea pt Romania, unde am transferat cei mai buni specialisti din DG Regio, avand peste 60 de intalniri cu autoritatile romane. 
Cred ca rata de absorbtie pt 2007-2014, care a ajuns la peste 85 la suta, se datoreaza acestor eforturi comune, ale autoritatilor romane si ale Comisiei. 
Inca din timpul Guvernului Ponta, am subliniat ca anul 2016 este crucial pentru politica regionala, pt ca -pe langa incheierea cu succes a vechiului ciclu financiar – este nevoie sa demaram implementarea noilor proiecte, pentru a maximiza impactul acestei sanse istorice pe are o avem prin fondurile europene. Am cazut de acord ca sunt intarzieri, ca nu exista suficiente proiecte mature , am vorbit despre situatia dramatica mai ales din domeniul deseurilor si infrastructurii. Am apreciat Impreuna ca trebuie demarate urgent cele 3 spitale regionale, dar pt acest lucru inca asteptam harta nevoilor sanitare..
Cifrele prezentate de mine se refera la Fondurile de care ma ocup, Fondul de Dezvoltare si Fondul de Coeziune.
Absorbtie, in conceptia Comisiei, inseamna facturi platite pentru lucrari efectuate. Dumneavoastra dati publicitatii documente ale Comisiei care arata avansurile cate Statele Membre, avansuri care se acorda la fiecare inceput al unui exercitiu bugetar.
Va asigur ca tot ce imi doresc este ca Romania sa nu piarda bani, sa nu fim nevoiti sa suspendam fonduri – conditionalitatile ex ante au ca termen decembrie 2016, de pilda. 
Ar fi foarte simplu pentru mine sa stau deoparte, dar asa cum analizam situatia in toate Statele Membre, o fac si pentru Romania. 
Imi pare sincer rau ca nu credeti cu adevarat ca aveti si veti avea intotdeauna in mine un partener, desi am raspuns absolut tuturor solicitarilor venite din partea autoritatilor romane (fazari, proiecte retrospective, etc) Va doresc numai bine si sper sa reusim Impreuna sa contribuim la dezvoltarea tarii si imbunatatirea vietii oamenilor.
Cu sinceritate, 
Corina Cretu”

Replica lui Cristian Ghinea

Ministrul român al Fondurilor Europene Cristian Ghinea i-a replicat Corinei Creţu, precizând că au avut o colaborare bună, care ar trebui să continue în aceiaşi termeni.

„Doamna Cretu, ma bucur ca putem relua dialogul direct, confirm ca am lucrat bine împreună la nivel tehnic. Reacția mea vine tocmai pentru că știți ce eforturi facem, și le apreciați în întâlnirile avute. Cifrele prezentate de mine și raportate de Comisie se referă chiar la plăți intermediare (interim payments), nu la avansuri. Sunt convins că vom continua să lucrăm instituțional foarte bine, dincolo de diferențe de interpretare momentane. Îmi cer scuze dacă unele reacții ale comentatorilor acestei pagini v-au jignit, intenția mea a fost de a discuta public cifre concrete și acesta este un mediu potrivit pentru asta. Toate bune și aștept să ne revedem cu proxima ocazie. Cristian Ghinea.”