Schimbările climatice din ultimii 2.000 de ani, analizate prin studierea Gheţarului Focul Viu din Apuseni

Cercetători de la Institutul de Speologie ‘Emil Racoviță’ — Departamentul Cluj și Universitatea ‘Ștefan cel Mare’ din Suceava au extras o carotă de circa cinci metri din gheața perenă care se găsește în rezervația științifică a acestei peșteri, a anunţat președintele A.S. Sfinx Gârda, Christian Ciubotărescu, scrie Agerpres. Probele vor fi studiate în laboratoare din România (Suceava), Anglia (New Castle), Italia (Milano) și Polonia (Gliwice).

În acest ghețar subteran sunt conservate informații privind structura și dinamica pădurii din zona în care se află peștera, precipitațiile care au căzut (tipul, frecvența și intensitatea acestora), precum și eventualele erupții vulcanice din Europa care ar fi putut influența clima locală.

„Scopul acestui studiu este reconstituirea schimbărilor climatice care au afectat Europa Central-Estică în ultimii circa 2.000 de ani. Ne interesează, în principal, viteza cu care s-a schimbat climatul și magnitudinea schimbărilor. Asta, deoarece cunoscând ce s-a întâmplat în trecut, să putem înțelege mai bine schimbările din viitor”, a declarat Aurel Perșoiu, cercetător la Institutul de Speologie ‘Emil Racoviță’ — Departamenul Cluj și la Universitatea ‘Ștefan cel Mare’ din Suceava.

Pentru a obține această reconstituire s-a făcut un foraj de mai mulți metri adâncime în Ghețarul Focul Viu, al doilea ca vechime din România (dar și din Europa), după Ghețarul Scărișoara.

Alte articole

Un cuplu a cumpărat o peșteră și a transformat-o într-o locuință de lux. Cum arată casa de 45.000 de euro

Satul din țara noastră comparat cu Raiul. Turiștii merg acolo pentru a vedea cu ochii lor frumusețea peisajelor de nedescris

„Analizând această gheață vom putea răspunde la întrebări precum: cât de mult s-a schimbat temperatura în ultimii 2.000 de ani, când au avut loc schimbările de temperatură, cât de rapide au fost aceste schimbări. Analizând și polenul prins în gheață, am putea răspunde în ce măsură aceste schimbări climatice au afectat și vegetația. (…) Sperăm să avem un răspuns la aceste întrebări la sfârșitul anului viitor, când vom termina de analizat carota extrasă”, a menționat cercetătorul Aurel Perșoiu.

Ghețarul Focul Viu a fost menționat ca obiectiv turistic de Czaran Gyula la începutul secolului al XX-lea și descris mai apoi de Valeriu Pușcariu, în 1934. A fost studiat începând cu 1948 de cercetătorii Institutului de Speologie ‘Emil Racoviță’ Cluj, prima hartă fiind realizată de Prof. Dr. Iosif Viehmann și Mihai Șerban.

Sala, de circa 68 metri lungime și 46 metri lățime, adăpostește un bloc de gheață cu un volum de circa 25.000 metri cubi, fiind al III-lea din România după Ghețarul Scărișoara și Ghețarul din Avenul Borțig.

Numele său vine de la fapul că, printr-o fereastră din tavanul peșterii, razele de soare care cad pe blocul de gheață îi dau acestuia un aspect de ‘fumegare’, ca și cum ar adăposti un foc.

Ghețarul se află în pădure, la o distanță de circa o oră de drumeție de cea mai apropiată arteră de circulație, astfel încât echipamentele necesare (generator de curent, cablu, foreză etc) au fost greu de transportat pe poteci.

La reușita acestei cercetări au contribuit și Administrația Parcului Natural Apuseni, prin avizarea studiului, personal de la Ocolul Silvic Sudrigiu și de la Asociația Speologică ‘Sfinx’ Gârda, mai menționează sursa citată.