Un studiu publicat de centrul de cercetare VoxEUtudiul arată că în cazul copiilor care nu au putut merge la şcoală în primii ani ai copilăriei, din cauza pandemiei, ponderea celor fără o diplomă de studii universitare scade cu 2,6%, iar proporţia celor care abandonează liceul creşte cu 4,1%. Pe termen lung, aceştia riscă o diminuare medie salarială cu 1%. În acelaşi mod şi şcoala online afectează veniturile viitorilor adulţi.

Copiii suferă şi ca urmare a veniturilor pierdute de părţi în perioada crizei coronavirusului, susţin economiştii Nicola Fuchs-Schundeln, Dirk Krueger, Alexander Ludwig şi Irina Popova. Cu toate acestea, incapacitatea copiilor de a merge la şcoală este responsabilă pentru 90% din veniturile pierdute.

Alte Articole

Codin Maticiuc a rămas fără telefon în autobuz! „Cumva ...

Alertă sanitară! Milioane de sticle îmbuteliate cu apă, contaminate ...

Klaus Iohannis, cotat cu şanse mari pentru a-i lua locul preşedintei ...

Citeşte şi Noi restricţii anti-Covid în Bulgaria. Ore speciale de cumpărături pentru vârstnici

„Închiderea şcolilor şi grădiniţelor sunt măsuri cu costuri potenţiale foarte mari. Ele au consecinţe negative semnificative pe termen lung asupra capitalului uman şi bunăstării copiilor afectaţi, în special pentru cei care provin din medii dezavantajate socio-economic„, susţin autorii studiului publicat de Bloomberg.

Şcoala online afectează veniturile. O cincime dintre elevii britanici nu au făcut teme acasă

Şcolile din Europa şi SUA au fost închise ca răspuns la valul iniţial de pandemie Covid-19. Chiar dacă în multe cazuri orele au fost mutate pe Internet, pentru a compensa închiderea şcolilor, un studiu efectuat de universitatea UCL din Londra a descoperit că o cincime din copii din Marea Britanie nu au făcut teme acasă.

Mai multe ţări europene au introdus recent noi restricţii pentru a opri răspândirea virusului, însă de data aceasta şcolile au rămas, în mare parte, deschise.

„Această reducere a acumulării de capital uman este posibil să încetinească perspectivele de creştere pe termen lung ale ţărilor, în special în cazul celor ale căror economii au o utilizare intensivă a capitalului uman, cum sunt SUA şi Europa„, susţin autorii studiului VoxEU.