„Misiunea lui Donald Trump este să îi facă pe americani să gândească mai puţin, iar acesta e un lucru îngrozitor. De altminteri, ceva similar a fost si cu Brexitul. Vedeţi cum toate aceste mişcări populiste au ca obiectiv să facă lucrurile mai mici. Să facem o lume mai mică, a noastră, să avem gânduri mai simple, să folosim cuvinte mai puţine. Iar un vocabular sărac nu îţi mai permite să scapi din lumea prejudecăţilor. De asta este atât de important limbajul, pentru a scăpa de obsesii şi de prejudecăţi”, explică Howard Jacobson, în interviul pe care agenţia de presă News.ro îl va publica integral sâmbătă, la ora 14.00.

În opinia lui Jacobson, televiziunea este, în bună-măsură, responsabilă pentru apariţia populismului, pentru că „a creat cultul celebrităţilor, iar Trump a fost astfel promovat. (…) Oamenii nu mai gândesc, nu se mai exprimă, nu mai au păreri, formulează doar certitudini. Iar Trump este produsul perfect. Gânduri puţine. Formulări simple. Thumb up! Thumb down! El e preşedintele care se exprimă cu aceste semne: degetul în sus pentru aprobare, degetul în jos pentru refuz. Oamenii rezonează la asta, la comunicarea gen Twitter, iar unui om precum Trump, care ştie puţine cuvinte, i se potriveşte perfect. E şi o glumă prin «Pussy», când mama sa se îngrijorează că nu a reuşit să-l înveţe suficiente cuvinte nici măcar pentru a scrie un mesaj pe Twitter, iar tatăl o linişteşte spunându-i ca nu e obligatoriu sa scrii toate cele 140 caractere cât are un mesaj”.

Alte Articole

Dana Nălbaru este bucuroasă că a făcut asta cu mâna ei: ...

Război în Orientul Mijlociu: Cel puţin 35 de rachete au fost ...

VIDEO. Două elicoptere s-au ciocnit în aer, zece morţi în ...

Citeste si> Donald Trump susţine că nu a primit niciun VENIT din RUSIA, în ultimii zece ani

În ceea ce priveşte prezenţa femeilor în politică, Howard Jacobson crede că societăţile americană şi britanică nu au evoluat foarte mult: „Cultura germană a reuşit să creeze acest spaţiu în care să fie promovaţi oamenii foarte deştepţi. Cultura americană nu a reuşit. Cea britanică e pe la mijlocul drumului, adică am acceptat să fim conduşi de femei, cu condiţia să nu fie foarte diferite de casnicele cu care suntem obişnuiţi”.

Dacă lui Donald Trump îi reproşează sărăcia limbajului, nici preşedintele ales al Franţei, Emmanuel Macron, nu pare a-l fi convins: „E drăguţ că-l avem pe el, dar şi el este tot un bancher. Un lucru cert este că acea criză din 2008 nu a adus o reaşezare a lucrurilor, dar a spus lumii ceva, a spus lumii câţi bani erau în joc, a spus săracilor cât de mare era diferenţa dintre ei şi cei bogaţi. Şi nu doar săracii, ci şi clasa de mijloc a înţeles cine şi cât câştiga, cine lua comisioane şi bonusuri grase. Dar guvernele lumii nu au făcut ce trebuia. Sigur, nu poţi rezolva toate nedreptăţile din lume, dar sunt unele pe care nu trebuie să le tolerezi. Nu s-au rezolvat, dovadă că nu foarte mulţi bancheri au fost traşi la răspundere, nu au fost pedepsiţi pentru criminalitate şi pentru marea lăcomie. În parte, acolo este cauza pentru ce se întâmplă acum, dar ironia este că Trump era exact în acea categorie”.

Howard Jacobson s-a născut în 25 august 1942, la Manchester. A crescut în Prestwich şi a fost educat la Stand Grammar School în Whitefield, apoi a urmat Downing College, Cambridge. A predat trei ani la Universitatea din Sydney, apoi la Selwyn College, Cambridge. Este autorul a paisprezece romane, care i-au adus premii importante. Printre acestea, „No More Mister Nice Guy”, care deschide, în 1998, seria romanelor care îl fac celebru, „Who’s Sorry Now?” (2002), „The Making of Henry,” (2004), „Kalooki Nights” (2006, aflat pe lista lungă la Man Booker Prize). A primit Premiul Bollinger Everyman Wodehouse pentru „The Mighty Walzer” (1999), apoi pentru „Zoo Time „(2012). În 2010, i-a fost înmânat Man Booker Prize pentru „The Finkler Question” şi s-a aflat din nou pe lista scurtă în 2014, pentru o altă carte, „J.”.

Interviul integral acordat Agenţiei de presă News.ro de scriitorul Howard Jacobson va fi publicat integral sâmbătă, la ora 14.00.
viewscnt