Scrisoarea familiei lui Tiberiu Brăilean este un răspuns la comunicatul oficial de joi al DSP Iaşi în legătură cu decesul profesorului, potrivit ziaruldeiasi.ro.

„Către, Direcţia de Sănătate Publică Iaşi şi Colegiul Medicilor Iaşi:

Alte Articole

Codin Maticiuc a rămas fără telefon în autobuz! „Cumva ...

PSD se ține de cuvânt: pensiile se primesc înainte de Paște

Rezultate loto 25 aprilie 2024. Numere Loto 6/49 şi Joker 25.04.2024

Pe baza Comunicatului de presă emis de Biroul de presă al Direcţiei de Sănătate Publică Iaşi, am dori să facem câteva precizări şi comentarii referitoare la cazul pacientului Tiberiu Brăilean, internat pe 04.03.2015, ora 1,46, la Spitalul Clinic „C.I. Parhon” Iaşi şi decedat pe 08.03.2015 la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţe „Sf. Spiridon” Iaşi:

Mai întâi, – detaliu aparent lipsit de relevanţă, dar semnificativ –, Tiberiu Brăilean nu avea 56 de ani, ci 54 (n. 11.09.1960).

Tiberiu Brăilean nu fusese diagnosticat cu diabet zaharat, ci doar cu ameninţare de diabet, nivelul glicemiei situându-se, în mod obişnuit, în jurul valorilor de 100-120. De asemenea, nu se afla „sub oxigenoterapie cronică la domiciliu”, ci, din când în când, din cauza unei insuficienţe respiratorii datorate apneei de somn, folosea un aparat pentru îmbunătăţirea oxigenării sângelui. Astfel, după o lungă perioadă de pauză, a reînceput să recurgă la un asemenea aparat din data de 02.03.2015.

Dacă supoziţia diagnostică a medicului de gardă (specialist în medicină internă), dr. Georgiana Năstase, la ora 1,58, a fost de „tromboembolism pulmonar”, un diagnostic extrem de sever, care presupune o intervenţie de urgenţă, de ce s-a solicitat consult cardiologic interclinic la Institutul de Boli Cardiovasculare, aflat practic în aceeaşi incintă, abia la ora 6,01? Şi de ce, în acest interval de timp, nu s-a intervenit cu un tratament de urgenţă – mască de oxigen, ventilaţie pulmonară şi medicaţie trombolitică pentru dizolvarea cheagului de sânge – până la efectuarea unor teste suplimentare pentru confirmarea diagnosticului, cum ar fi o radiografie pentru localizarea cheagului ?

Ce semnificaţie are „reţinerea” medicului de gardă în a „deranja” un medic primar pentru definitivarea diagnosticului şi adoptarea măsurilor ce se impun în asemenea situaţii? A fost în cauză doar o sfială criminală a unui medic tânăr şi lipsit de experienţă, care nici măcar nu era angajat al Spitalului „Parhon”, sau e vorba de o tară profundă, de sistem, de o convenţie nescrisă în virtutea căreia se evită pe cât posibil perturbarea odihnei nocturne a medicilor „importanţi”? Şi de ce Spitalul „Parhon” refuză dezvăluirea numelui medicului cardiolog care a efectuat consultul pacientului? Trebuie, oare, sacrificat un singur om, veriga slabă în contextul dat, respectiv dr. Georgiana Năstase, pentru a se salva onoarea IBCV şi a specialiştilor săi?

În Comunicatul de presă al DSP apare o sincopă importantă: dacă solicitarea de consult cardiologic interclinic a fost făcută la ora 6,01, la ce oră a sosit medicul cardiolog din partea IBCV, şi ce s-a întâmplat până la ora 7,33, când Tiberiu Brăilean a fost transferat cu ambulanţa medicalizată la Serviciul UPU de la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţe „Sf. Spiridon”? Ce s-a petrecut în acest interval orar? Odată ce chiar medicul de la IBCV a recomandat „transferul de urgenţă” la Spitalul „Sf. Spiridon” (unde a fost impecabil tratat, deci se poate!), cu aceeaşi supoziţie diagnostică de tromboembolism pulmonar, după ce se pierduseră deja mai bine de 4 ore preţioase până la solicitarea unui consult cardiologic, de ce nu s-a luat imediat măsura transferului?

Ce înseamnă unitate şi servicii „de urgenţă”? Şi cum este posibil ca, din chiar incinta celebrului Institut de Boli Cardiovasculare, să se recomande transferul la o altă Clinică de cardiologie, pierzându-se astfel ore şi minute vitale? Am înţeles că IBCV nu dispunea de locuri libere la ora aceea. Dar o intervenţie de urgenţă se putea face imediat, pe loc, chiar de către medicul cardiolog care l-a consultat, urmând ca pacientul să fie transportat ulterior, după stabilizarea situaţiei, la o altă unitate spitalicească. Şi este adevărat (după cum s-a scris în presă) că mai întâi a sosit de la Spitalul „Sf. Spiridon” o ambulanţă doar cu un asistent care, în momentul în care şi-a dat seama de gravitatea situaţiei, a solicitat un alt echipaj, cu medic?

La ce servesc protocoalele şi procedurile interne, semnate de spitalele ieşene, dacă medicii nu le respectă (după cum a afirmat însuşi directorul DSP, dr. Eugen Popescu) şi nu s-a întreprins nimic semnificativ, în timp util, în vederea stabilirii unui diagnostic precis pentru Tiberiu Brăilean şi adoptării unei conduite terapeutice corespunzătoare?

Omul Tiberiu Brăilean nu mai poate fi adus înapoi, iar de sufletul lui are grijă de acum Dumnezeu. Dar considerăm că cei doi medici care s-au „ocupat” de el în decursul celor aproape 6 ore petrecute la Spitalul Clinic „C.I. Parhon” nu ar trebui să mai facă parte din această breaslă, pe care au dezonorat-o. Este nevoie de o strictă reevaluare a funcţionării liniilor de gardă a spitalelor ieşene, cu deosebire a Spitalului „Parhon”, care pare „abonat” la asemenea evenimente nefericite, şi de luarea unor măsuri drastice pentru ca viaţa oamenilor să fie prima şi singura preocupare a celor care au semnat un legământ în acest sens.

Ştim cu toţii care e situaţia sistemului medical românesc, dar, la fel ca şi aceea de profesor, pe care Tiberiu Brăilean a slujit-o cu devoţiune, profesia de medic e în primul rând una de vocaţie. Societatea în întregul ei s-a dezumanizat şi a căpătat un chip cinic şi hâd, pentru care fiinţele sunt dosare şi numere, dar cine nu se ştie chemat să salveze vieţi, cine nu are capacitatea de a se dărui şi de a-l pune pe celălalt mai presus de sine, nu are ce căuta în această meserie.” (Simona Modreanu, soţie şi Anamaria şi Anda Brăilean, fiice)

Profesorul universitar Tiberiu Brăilean, cadru didactic la Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor (FEAA) de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC), a murit duminică dimineaţă, 8 martie, la Spitalul „Sfântul Spiridon”. Profesorul se afla internat de la începutul lunii martie în stare gravă în unitatea medicală, fiind monitorizat pe parcursul celor patru zile în secţia de ATI, în Clinica de Cardiologie.