„Stimate domnula Salinger,

Nu cred că sunt o alarmistă, dar sper cu ardoare că l-am putea convinge pe preşedintele Kennedy în privinţa apariţiei sale în public, la Dallas, cu toate că mi-ar plăcea să îl ascult şi să îl văd”, îşi începe femeia
scrisoarea către Casa Albă.

Alte Articole

Clipe de coșmar trăite de Ramona Olaru în Egipt! Și-a pierdut ...

Reacția incredibilă a unei cliente supărate pentru că nu ...

Ce șanse are Klaus Iohannis la NATO. Un expert de la Oxford ...

„Mafia de aici, din Dallas, este frenetică şi furioasă pentru că atacul asupra ambasadorului Adlai Stevenson s-a întors împotriva ei. Am auzit povestindu-se că unii dintre ei ar fi spus că acesta nu a fost decât începutul. Nici poliţiştii, nici oamenii în civil şi nici militarii nu pot controla „aerul”, domnule Salinger – e un gând teribil care îmi trece prin minte, dar toate acestea mă fac să îmi amintesc de destinul preşedintelui McKinley. Oamenii aceştia sunt nebuni sau înnebuniţi şi sunt sigură că noi toţi ne dăm seama cât de imprevizibile pot fi acţiunile lor„, continuă femeia în scrisoarea ei.

Citeşte şi Fotografii inedite cu JFK, prezentate în premieră, la 50 de ani de la asasinarea sa FOTO&VIDEO

Steven L. Davis şi Bill Minutaglio, autorii unei cărţi despre situaţia politică din Dallas, din 1963, scriau despre acest oraş texan că devenise un focar al activismului de extremă dreapta, la începutul anilor ’60. Oraşul avea de asemenea legături istorice cu Ku Klux Klanul şi încă din anii ’20, fusese cotat cu rata cea mai mare de membri ai KKK pe cap de locuitor. Iar în anii ’50-’60, rezistenţa faţă de integrarea şcolară şi drepturile civice au catalizat ideile de dreapta în acest oraş.

Citeşte şi Viaţa amoroasă a lui JF Kennedy: Sex în piscină cu secretarele, aventuri cu virgine şi prostituate

În plus, Dallasul a fost şi oraşul generalului Edwin Walker, al cărui angajament împotriva comunismului şi opoziţia lui acerbă faţă de Kennedy s-au intensificat după plecarea lui din armată. De asemenea, reverendul W. A. Cristell, liderul puternicei Primei Biserici Baptiste din Dallas, a dus o campanie înrăită, cu ocazia alegerilor din 1960, împotriva lui Kennedy, pentru faptul că acesta era catolic.

Citeşte şi Al DOILEA glonţ: Dezvăluiri ŞOCANTE despre celebrul asasinat al lui J.F. Kennedy GALERIE FOTO

„Atacul împotriva ambasadorului de la ONU, Adlai Stevenson, despre care vorbeşte Nelle Doyle, a avut loc în data de 24 octombrie 1963, în timp ce el ţinea un discurs la Memorial Auditorium Theater. În timpul discursului respectiv, ambasadorul a fost huiduit de pesoane dispersate, iar când Stevenson a părăsit sala, încercând să îşi facă loc prin mulţimea de manifestanţi, s-a oprit să stea de vorbă cu o femeie, iar aceasta l-a lovit în cap cu o pancartă pe care o ţinea în mână.

Citeşte şi Cum şi-a impus Jacqueline Kennedy stilul său propriu la Casa Albă

Scrisoarea Nellei Doyle a primit răspuns de la Casa Albă în data de 8 noiembrie. Pierre Salinger îi scria că „apreciase” scrisoarea ei, adăugând: „Cred că este cu adevărat dezolant dacă ar exista un oraş unde preşedintele nu ar putea merge…”

În data de 22 noiembrie 1963, preşedintele JF Kennedy a fost asasinat la Dallas, în maşina din convoiul prezidenţial, de Lee Harvey Oswald, care l-a împuşcat în cap, dintr-o clădire în care se ascunsese.