Disputele legate de limba română, încorporările cu arcanul şi drepturilor minorităţii române în Ucraina au fost luat de un nou val de scandal. Canalul Bâstroe este ultimul motiv de dispută între România şi regimul lui Zelenski!

După o săptămână de schimb de replici mai mult sau mai puţin elegante, ministrul Transporturilor a anunţat că trei nave ale Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ) Galaţi aşteaptă acceptul pentru a face măsurători pe Canalul Bâstroe. Sorin Grindeanu a precizat că navele sunt dotate cu echipamente pentru măsurarea adâncimii canalelor navigabile.

Alte Articole

Cât costă să petreci 1 Mai în complexul Andreei Esca! Vilele ...

Cătălin Cîrstoiu, atac voalat la Firea şi regrete târzii: ...

Imagini spectaculoase cu premierul Marcel Ciolacu la Marea Moschee ...

„Noi suntem pregătiţi! Trei nave ale AFDJ Galaţi- dotate cu echipamente pentru măsurarea adâncimii canalelor navigabile – aşteaptă acceptul pentru a face măsurători pe Canalul Bâstroe”, a scris Sorin Grindeanu, joi pe Facebook.

De partea cealaltă, adjunctul ministrului ucrainean al Infrastructurii Iuri Vaskov a afirmat că Ucraina nu a încălcat niciun acord prin adâncirea canalului Bâstroe, pe care a făcut-o pentru a creşte exporturile de alimente din porturile sale fluviale, şi este gata să arate României lucrările pe care le-a efectuat. El a adăugat că partea română a fost notificată încă din august 2022.

Ucraina a transportat cereale pe canalul Bâstroe în timp ce dezvoltă rute alternative pentru exporturile sale, întrucât accesul la porturile din Marea Neagră a fost limitat de la invazia Rusiei.

Congestia puternică a porturilor de la Dunăre şi cozile lungi de nave pe canalul românesc Sulina au fost principalele motive pentru această mişcare, a explicat oficialul ucrainean.

Klaus Iohannis, pus la zid de către Marcel Ciolacu în scandalul „Bâstroe”: „Românilor trebuie să le spunem întotdeauna adevărul!”

Ucraina, care a crescut foarte mult exporturile prin porturile sale dunărene, ajungând la 1,5 milioane de tone pe lună de la invazia Rusiei, speră că un canal mai adânc ar permite exportarea a încă 500.000 de tone pe lună.

Ucraina a elaborat anterior un plan de adâncire a canalului la 8,2-8,3 metri, despre care spune că ar putea fi pus în aplicare în viitor. „Există un astfel de proiect de mulţi ani, dar în prezent nu este pus în aplicare. Aici este vorba de faptul că România nu a fost de acord să implementeze acest proiect”, a explicat Vaskov, miercuri pentru Reuters.

Ucraina nu a încălcat niciun acord prin adâncirea canalului Bâstroe, pe care a făcut-o pentru a creşte exporturile de alimente din porturile sale fluviale, şi este gata să arate României lucrările pe care le-a efectuat, a declarat miercuri pentru agenţia Reuters Iuri Vaskov, adjunct al ministrului ucrainean al infrastructurii, care mai spune că partea română a fost notificată încă din august 2022.

„Am notificat oficial partea română încă din august 2022 că vom efectua dragarea operaţională, adică curăţarea sedimentelor, şi nu am primit niciun comentariu„, a declaratIuri Vaskov, adjunct al ministrului ucrainean al infrastructurii.

Canalul avea o adâncime de 6,5 metri la mijlocul anilor 1990, dar Ucraina nu a efectuat nicio dragare în ultimii ani, ceea ce a dus la o acumulare de nămol, susţine oficialul.

„Nu vedem nicio problemă – nu este vorba de o construcţie nouă, ci de o adâncire operaţională”, a declarat Vaskov, adăugând că lucrările de dragare au fost menite să asigure canalului o adâncime suficientă pentru a permite accesul navelor cu un pescaj de până la 6,5 metri. „Anterior, nu era nevoie să se mărească adâncimea canalului, dar acum există o astfel de nevoie„, spune Vaskov.

Se reaprinde disputa România – Ucraina pentru canalul Bâstroe. România face plângere oficială la Comisia Europeană

Ucraina a transportat cereale pe canalul Bâstroe în timp ce dezvoltă rute alternative pentru exporturile sale, întrucât accesul la porturile din Marea Neagră a fost limitat de la invazia Rusiei. Congestia puternică a porturilor de la Dunăre şi cozile lungi de nave pe canalul românesc Sulina au fost principalele motive pentru această mişcare, a explicat oficialul ucrainean.

Ucraina vrea să drageze până la 8-9 metri

Ucraina, care a crescut foarte mult exporturile prin porturile sale dunărene, ajungând la 1,5 milioane de tone pe lună de la invazia Rusiei, speră că un canal mai adânc ar permite exportarea a încă 500.000 de tone pe lună.

Ucraina a elaborat anterior un plan de adâncire a canalului la 8,2-8,3 metri, despre care spune că ar putea fi pus în aplicare în viitor. „Există un astfel de proiect de mulţi ani, dar în prezent nu este pus în aplicare. Aici este vorba de faptul că România nu a fost de acord să implementeze acest proiect”, a arătat Vaskov.

„Acest lucru este în interesul economic al Ucrainei şi este necesar pe termen mediu, dar discuţiile pe această temă sunt în curs de desfăşurare”, a spus el, adăugând că orice operaţiune în acest sens va fi făcută atunci când va fi convenită cu România.

Peşedintele Klaus Iohannis a afirmat, miercuri, referindu-se la scandalul legat de Canalul Bâstroe, că ucrainenii trebuie să fie sprijiniţi în acest moment, nu certaţi, iar discuţia trebuie făcută cu date certe, referitoare la lucrările care au efectiv loc.

Şeful statului le-a recomandat politicienilor români să se ocupe de alte teme, până va fi clarificată situaţia de la Bâstroe.
România este un partener economic important pentru Ucraina, iar ucrainenii au expediat anul trecut 8,6 milioane de tone de cereale ucrainene prin portul românesc Constanţa, situat la Marea Neagră.

În pofida unei scăderi a recoltei de cereale din 2022 la aproximativ 54 de milioane de tone, de la un record de 86 de milioane în 2021, cel puţin 30 de milioane de tone de cereale se află încă în silozuri şi ar putea fi exportate, potrivit Ministerului Agriculturii de la Kiev.

Ucraina este unul dintre principalii producători şi exportatori de cereale la nivel mondial, dar exporturile sale au scăzut cu 28,7%, la 30,3 milioane de tone în sezonul 2022/23, la data de 20 februarie, afectate de o recoltă mai mică şi de dificultăţile logistice cauzate de invazia rusă, explică Reuters.