Se cere revenirea la serviciul militar obligatoriu. Cine va lua decizia finală: „Este responsabilitatea lui!”

Se reintroduce serviciul militar obligatoriu? Întrebat despre responsabilitățile președintelui în calitate de comandant suprem, în perioade de pace, generalul (r) Virgil Bălăceanu a declarat că acesta are libertatea de a propune concepte strategice, în urma consultării cu experții din cadrul administrației prezidențiale. De asemenea, are dreptul să verifice nivelul de pregătire al structurilor de apărare, să participe la exerciții militare și să solicite analize relevante.

„Poate să facă orice din punct de vedere al lansării unor concepte, după ce le analizează, împreună cu specialiștii de la administrația prezidențială. Poate să facă verificarea stadiului de pregătire. Poate să participe la exerciții, poate să ceară analize pe care el le consideră necesare. Trebuie să cunoască situația reală nu numai a armatei ci și a instituțiilor care sunt legate de apărare/securitate”, a declarat generalul (r) Virgil Bălăceanu pentru Adevărul.

Citeşte şi: Cum vrea statul român să-i convingă pe tineri să intre în armată. Suma uriașă pe care o primesc cei care se înrolează

Generalul (r) Virgil Bălăceanu a mai transmis că, dacă președintele își dorește extinderea forțelor armate sau alte schimbări structurale, inițiativa trebuie să pornească de la direcțiile strategice stabilite de acesta. Ulterior, Ministerul Apărării Naţionale și Statul Major trebuie să elaboreze documentele necesare punerii în aplicare a acestei viziuni. De asemenea, în termen de șase luni de la preluarea mandatului, președintele trebuie să propună o nouă strategie de apărare a țării, iar până atunci trebuie să fie corect informat despre starea operativă a armatei și situația rezervei. Generalul a mai atras atenția că niciun CSAT nu a analizat în profunzime problema rezervei militare

Alte articole

România se pregătește de război. Armata va construi autostrăzi pentru tancuri

Serviciu militar obligatoriu pentru românii din Diaspora. Care sunt condițiile în care pot fi chemați „la arme”

„În primul rând, inițiativa unui președinte ține de direcțiile strategice. Și în baza direcțiilor strategice, Ministerul Apărării, Statul Major al Apărării trebuie să elaboreze aceste solicitări sau documentele necesare președintelui. Pe de altă parte, la șase luni după instalarea președintelui, trebuie să fie aprobată noua strategie de apărare a țării, un document de bază. Ori, până la aprobarea acestei strategii, președintele trebuie să fie informat în mod real cu privire la starea operativă a Armatei României, cu privirea la rezerva Armatei României. Niciun CSAT nu a analizat până acum problematica legată de refacerea rezervei armatei României”, a spus generalul (r) Virgil Bălăceanu.

Citeşte şi: Preşedintele interimar Ilie Bolojan, anunţ despre „armata obligatorie” după summit-ul de la Bruxelles. Ce s-a decis

Conform generalului, reintroducerea serviciului militar obligatoriu ar putea deveni o necesitate, deoarece majoritatea celor care au efectuat armata până în 2007 vor ieși treptat din evidențele militare. Iar voluntariatul, spune el, nu este suficient pentru completarea rezervei.

„Sigur că era necesar pentru că majoritatea celor care au îndeplinit serviciu militar până în 2007, începând cu următorii 4-5 ani, sunt scoși din evidența militară. Ori noi nu avem cu ce să-i înlocuim ca atare, neavând cum să-i înlocuim cu o rezervă pregătită pe baza voluntariatului, va trebui să reintroducem serviciu militar obligatoriu. Noi vorbim de un președinte care va conduce România în următorii cinci ani.

S-ar putea ca președintelui peste următorii 3-4 ani să i se propună reintroducerea serviciului militar obligatoriu. Și atunci care va fi decizia președintelui? Președintele nu trebuie să aibă o analiză pe problematica legată de rezervă, de pregătire pentru mobilizarea populației, a economiei și a teritoriului? Se acționează extrem de puțin. Majoritatea factorilor determinanți în Consiliul Suprem de Apărare al Țării aparțin guvernului.

Sunt întârzieri cu privire la legislație. Președintele nu este într-un clopot de sticlă. El trebuie să se relaționeze cu guvernul, cu parlamentul, cu comisiile de apărare. Nu am văzut niciodată o activitate pe care președintele să o aibă cu comisiile de apărare din Parlament și cu Guvernul pe problematica întârzierii unor legi. Cum ne explicăm că legea de pregătire a populației pentru apărare, întârzie de trei ani de zile, să fie aprobată, în condițiile în care războiul a început acum trei ani”, a explicat generalul (r) Virgil Bălăceanu.

Întrebat dacă acest lucru ținea de președinte, Virgil Bălăceanu a spus: „Nu ține de președinte în mod direct, dar este din domeniul apărării. Există posibilitatea de participare la ședințele de guvern când se abordează o lege, inclusiv în domeniul apărării sau mai ales în domeniul apărării, sau problematizează într-o ședinţă de guvern neobţinerea avizelor la o lege care trebuie să ajungă în Parlament. Poartă discuții cu comisiile de apărare. Președintele României este principalul responsabil pentru politica de apărare și politica externă a României”.