Bani de la Guvern pentru familiile cu venituri modeste. Ministrul fondurilor europene, Marcel Boloș, a explicat luni, la Antena 3, că schema de ajutor ar putea să fie următoarea: Guvernul se gândește să acorde câte 100 de lei/lună pentru fiecare „punct de consum”, adică pentru fiecare gospodărie, pe perioada noiembrie 2021 – martie 2022, iar toți banii să fie acordați o singură dată, întreaga sumă urmând să fie virată pe un card.

Ajutorul ar putea merge către familiile în care care membrii ei au venituri sub 2.000 de lei, potrivit unor surse din Guvern.

Alte Articole

Imaginile cu Gabriela Cristea care pare mai euforică decât ...

Cutremurul din Banat, urmat de o serie de replici. Directorul ...

Incendiu la un autoturism care circula pe A1. O maşină echipată ...

Decizia finală trebuie luată în coaliția de guvernare. Ordonanţa 119 – care ar trebui să reglementeze piaţa energiei şi să pună punct scandalurilor legate de facturile greşite – va avea un raport preliminar în Parlament săptămâna viitoare. Astfel, Ordonanța de Urgență din Guvern urmează să fie discutată în comisiile de specialitate pentru obținerea avizelor.

Politicienii ar trebui să introducă în proiect şi categoriile care vor primi ajutoare – familiile cu trei copii, persoanele care au nevoie de aparate medicale, precum şi şcolile, spitalele, bisericile şi instituţiile de utilitate publică. Toate prevederile stabilite de Guvern trebuie apoi votate în Parlament.

Decizia nu ar trebui să întârzie, deoarece noua ordonanţă trebuie aplicată de la 1 ianaurie, prevederile sale fiind valabile peste doi ani, până în martie 2025.

Sursele politice au precizat că președinții celor două partide de guvernământ, Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă, vor avea o discuție pe această temă, luni, înainte de ședința solemnă din Parlament, consacrată comemorării a 35 de ani de la Revolta Anticomunistă de la Brașov din 15 noiembrie.

Guvern: Premierul Ciucă, despre categoriile care vor intra în plafonarea preţului energiei la 1 leu

Premierul Nicolae Ciucă a declarat luni, despre categoriile care vor intra în plafonarea preţului energiei la 1 leu, în modificările care se vor aduce în Parlament la Ordonanţa 119 din energie, că este vorba despre familiile monoparentale sau cele care au mai mult de trei copii, bisericile, societăţile de apă-canal, care asigură utilităţile publice. El a menţionat că nu au discutat despre aeroporturi.

”Este foarte limpede că tot cee ace am discutat şi am stabilit prin ordonanţă, ultima ordonanţă, se va aplica, este o ordonanţă pe care am gândit-o astfel încât să putem să venim în sprijinul românilor şi a economiei, iar chestiunile care mai erau de amendat în Parlament sunt cele prin care vom regla acele chestiuni cu serviciile publice, astfel încât să poată să beneficieze de preţul stabilit pentru 1 leu”, a spus premierul la Parlament.

Întrebat care sunt categoriile care vor intra în preţul plafonat de Guvern, premierul Nicolae Ciucă a spus că este vorba de familile monoparentale sau cele care au maim ult de trei copii, bisericile, societăţile de apă-canal, care asigură utilităţile publice.

Despre introducerea în această categorie de plafonare şi a aeroporturilor şi a medicilor de familie, premierul Ciucă a spus că nu au discutat despre aeroporturi. ”Ultima discuţie pe care am avut-o în coaliţie a fost să raportăm la luna în curs, la anul 2022 nu la anul trecut, pentru că a fost o problem legată de modul în care s-a desfăşurat activitatea pe perioada pandemiei”, a mai spus premierul, despre modul în care se va face calculul.

EXCLUSIV – Pensii 2023. Şeful Casei Naţionale de Pensii anunţă când se tipăresc taloanele cu majorările incluse

Isărescu: La sfârşitul acestui an vedem o inflaţie mai mare decât în prezent, în jur de 16%

Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, estimează o inflaţie mai mare decât în prezent, în jur de 16%, pentru finalul anului, iar traiectoria viitoare a ratei anuale a inflaţiei depinde în mod esenţial de deciziile referitoare la durata/configuraţia schemei de plafonare a preţurilor pentru energia electrică şi gazele naturale.

Rata anuală a inflaţiei a scăzut cu 0,6 puncte procentuale în octombrie faţă de septembrie, la 15,3%. ”La sfârşitul acestui an vedem o inflaţie mai mare decât în prezent, în jur de 16%. În noiembrie anul trecut, creşterea lunară a IPC a fost chiar zero. Nu vedem o asemenea performanţă şi în noiembrie anul acesta. Când va apărea în decembrie inflaţia din noiembrie, comparativ cu noiembrie anul precedent, va fi probabil peste 15%. Asta nu înseamnă că ce s-a întâmplat în octombrie a fost un accident. Efectul de bază îşi joacă rolul său în evoluţia indicelui preţurilor de consum. Probabil datorită acestui lucru o să avem din nou o creştere a ratei anuale a inflaţiei până la 16%. După care, pe ipoteza iniţială pe care s-a calculat scenariul de bază, scade inflaţia probabil permanent, cu excepţia lui august anul viitor. Am calculat repede şi arată rata anuală a inflaţiei în ipoteza prelungirii schemei de plafonare şi observăm o diferenţă majoră de câteva puncte procentuale. Mai mult ca sigur că în luna februarie, când avem raporul viitor, proiecţia viitoare va ajunge undeva în apropierea ţintei undeva în 2024. Nu am apucat să calculăm efectele indirecte. Dacă unele preţuri la energie, gaze naturale se vor duce în jos, e posibil să avem o evoluţie mai bună, să intrăm mai repede în intervalul ţintit. Dacă avem prelungirea războiului, cu efecte puternice în ceea ce priveşte aprovizionarea cu energie, cu o iarnă dificilă, traiectoria se schimbă”, a spus Mugur Isărescu.

EXCLUSIV. Marius Budăi anunţă că într-o săptămână se decide procentul de majorare a pensiilor: „Să se termine această licitaţie a sărăciei!”
Traiectoria viitoare a ratei anuale a inflaţiei depinde în mod esenţial de deciziile referitoare la durata/configuraţia schemei de plafonare a preţurilor pentru energia electrică şi gazele naturale, potrivit BNR.

”Cel mai mare necaz pe care îl vedem, nu numai noi, îl văd şi europenii, şi americanii, chiar dacă în America inflaţia o dă în jos, marele pericol este dezancorarea anticipaţiilor inflaţioniste. Dacă se întâmplă la casele mari, BCE, Fed, Banca Angliei, bineînţeles că ne va afecta şi pe noi”, a mai spus Isărescu.

Despre preţurile materiilor prime, în ciuda temperării, oficialul BNR spune că banca central este precaută şi crede că impactul este în continuare în sus.

De la începutul anului 2021 şi până în prezent, rata anuală a IPPI din industria alimentară a consemnat un salt de circa 30 puncte procentuale, iar variaţia anuală a IPC pentru alimente procesate a accelerat cu 15,9 pp.

Episodul actual se distinge de celelalte atât prin amplitudinea şocurilor, cât şi prin specificul celui energetic (anterior, petrol, în prezent, gaze naturale şi energie electric ă, inputuri utilizate în cvasitotalitatea etapelor proceselor de producţie), arată BNR.